Traficul aerian de pe aeroportul din Bruxelles a fost întrerupt vineri seara timp de 30 de minute, după ce o dronă a fost observată în apropierea infrastructurii aeroportuare, a confirmat sâmbătă operatorul belgian de control al traficului aerian, Skeyes. Incidentul vine la aproape un an distanță de valul de survolări suspecte care, în toamna anului trecut, a stârnit o îngrijorare majoră la nivel național în Belgia, potrivit digi24.ro.
Ce s-a întâmplat, concret, vineri seara
De îndată ce drona a fost depistată, autoritățile aeroportuare au declanșat procedura standard prevăzută pentru astfel de situații, procedură care presupune întreruperea automată a operațiunilor pe pistă timp de până la 30 de minute de la ultima observare a aparatului de zbor fără pilot. Purtătorul de cuvânt al Skeyes, Kurt Verwilgen, a confirmat activarea acestui protocol, însă a refuzat să ofere detalii suplimentare despre tipul exact de dronă depistată sau despre numărul de curse aeriene care au fost redirecționate către alte destinații pe durata întreruperii. Oficialul a precizat doar că drona a dispărut din raza de monitorizare a echipelor de securitate, moment în care traficul a putut fi reluat conform programului.
Nu este prima dată, în ultimul an, când un astfel de scenariu se repetă pe aeroporturile belgiene — de fapt, fenomenul a devenit aproape recurent începând cu toamna anului 2025, când mai multe incidente similare, petrecute la interval de doar câteva zile unele de altele, au paralizat temporar activitatea celor mai importante aeroporturi din țară.
Valul de survolări suspecte care a zguduit Belgia anul trecut
Situația de vineri reamintește direct de episodul din noiembrie 2025, când aeroportul Bruxelles-Zaventem, cel mai important din țară, a fost complet închis după ce trei drone au fost semnalate în apropierea terminalului, forțând deturnarea zborurilor către Liège, Charleroi, Bruges și chiar către aeroporturi din afara Belgiei, precum Paris sau Frankfurt. Perturbările din acea perioadă au fost de amploare considerabilă — un singur incident a dus la anularea a 41 de zboruri și la devierea altor 24 către aeroporturi alternative, iar problemele s-au extins simultan și la aeroportul din Charleroi, al doilea ca mărime din țară, precum și la cel din Liège.
Aceste survolări nu s-au limitat, în toamna trecută, doar la infrastructura civilă. Baza militară Kleine-Brogel, situată în nord-estul Belgiei și cunoscută drept locul unde sunt depozitate arme nucleare americane în cadrul acordurilor NATO de partajare nucleară, a fost survolată de trei ori într-un singur weekend, un detaliu care a amplificat considerabil îngrijorarea autorităților belgiene cu privire la natura și scopul acestor incursiuni.
Reacția statului belgian: drone kamikaze cumpărate din Letonia
Confruntat cu acest val repetat de incidente, guvernul de la Bruxelles a anunțat, în noiembrie anul trecut, achiziționarea unor drone kamikaze cu rol defensiv de la o companie din Letonia, o măsură menită să permită interceptarea rapidă a aparatelor de zbor neautorizate care survolează zone sensibile — aeroporturi civile, baze militare și, în același context, o centrală nucleară aflată pe teritoriul belgian. Seria de incursiuni petrecute în săptămânile premergătoare acestei decizii a fost descrisă de oficialii belgieni drept purtând „amprenta unei interferențe rusești”, deși aceștia au recunoscut deschis, la momentul respectiv, că nu dispuneau de dovezi concrete care să susțină o asemenea acuzație. Rusia a negat, la rândul ei, orice implicare în aceste incidente.
Belgia nu a fost, de altfel, singura țară europeană afectată de acest tip de incursiuni în perioada respectivă — fenomenul survolărilor cu drone deasupra unor obiective sensibile s-a manifestat, aproximativ în același interval, și în alte state din regiune, alimentând o dezbatere europeană mai amplă despre vulnerabilitatea spațiului aerian al continentului în fața unor aparate de zbor fără pilot, greu de identificat și de interceptat prin mijloacele convenționale de apărare aeriană.
Ce înseamnă, practic, incidentul de vineri
Deși durata întreruperii de vineri seara a fost relativ scurtă în comparație cu episoadele de amploare din toamna trecută, reapariția unei drone semnalate în perimetrul aeroportului din Bruxelles arată că problema nu a fost, până acum, rezolvată definitiv, în ciuda măsurilor de contracarare anunțate de autorități. Refuzul purtătorului de cuvânt al Skeyes de a oferi detalii despre tipul dronei sau despre amploarea exactă a perturbărilor lasă deschisă întrebarea dacă acest nou incident se încadrează în același tipar de incursiuni asociat anterior unei posibile interferențe străine, sau dacă este vorba despre un caz izolat, fără legătură directă cu valul din 2025.
