Zeci de hectare de solarii au fost măturate de viscolul care a lovit județul Buzău săptămâna trecută. Fermierii privesc neputincioși la grinzile îndoite, foliile rupte și la plantele distruse, calculând pagube care ajung până la 100.000 de euro per exploatație. Între timp, răsadul de roșii crește în pepiniere și nu mai are unde fi plantat
Când viscolul și ninsorile abundente s-au abătut asupra județului Buzău săptămâna trecută, nimeni nu se aștepta la dezastrul care urma să lovească agricultura locală. Acum, după ce zăpada s-a oprit din cădere, adevărata amploare a catastrofei devine vizibilă: zeci de solarii distruse total sau parțial, culturi compromise, investiții de ani de zile spulberate într-o singură noapte de iarnă brutală scrie digi24.ro.
Peisajul devastării din Glodeanu Sărat
Comuna Glodeanu Sărat, unul dintre principalele centre de legumicultură din zona de câmpie a Buzăului, seamănă acum cu un câmp de bătălie după ce a trecut o furtună. Solariile care acopereau hectare întregi de pământ sunt acum grămezi de folie ruptă și structuri metalice îndoite. Între ele, zăpada viscolită s-a depus în straturi de peste un metru, creând valuri albe care fac imposibilă circulația și îngreunează dramatic orice încercare de salvare a ceea ce mai poate fi salvat.
Legumicultorul Claudiu Breazu, un fermier cu experiență în zonă, privește la pagubele din exploatația sa și încearcă să își stăpânească emoțiile. Din hectarul și jumătate de solarii pe care le deținea, peste 80 la sută sunt afectate grav. Șaizeci la sută dintre structuri au fost complet măturate – folia zace pe pământ, iar metalul îndoit nu mai poate susține nimic. Restul de 40 la sută mai pot fi reparate, dar costul și efortul sunt uriașe.
„Niciodată, de când cultiv, n-a fost atât de grea zăpada ca anul ăsta”, mărturisește fermierul cu resemnare. Cantitatea excepțională de precipitații, combinată cu consistența moale și foarte umedă a zăpezii, a creat o greutate pe care structurile solariilor nu au putut-o susține. În interior, grinzile metalice s-au îndoit sau s-au rupt complet sub presiune, iar folia de plastic – bariera esențială care protejează culturile de ger – a cedat rapid.
Cursa contracronometru cu răsadul de roșii
Pentru fermieri, dezastrul nu este doar despre pagubele materiale imediate. Este și despre pierderile care se prelungesc în lunile următoare, despre sezonul compromis și despre veniturile care nu vor mai veni. Breazu calculează pagubele sale între 50.000 și 100.000 de euro – o sumă colosală pentru o exploatație agricolă de familie.
Dar problema cea mai urgentă este alta: răsadul de tomate crește în pepiniere și trebuie plantat acum, în perioada optimă pentru ca recolta să fie bună în vară. Fără solarii funcționale, plantele tinere nu au unde fi transplantate. Fiecare zi care trece înseamnă o întârziere în program, o diminuare a calității recoltei, o pierdere de venit.
„Suntem întârziați două săptămâni, cel puțin, cu răsadurile de tomate”, explică legumicultorul. În agricultura intensivă, două săptămâni pot face diferența între profit și faliment. În goana disperată de a recupera timpul pierdut, fermierii încearcă să repare urgent ceea ce mai poate fi reparat – să înlocuiască folia ruptă, să îndrepteze grinzile îndoite, să curețe zăpada care continuă să apese pe structuri.
Zăpada care a blocat totul
Ceea ce face situația și mai dificilă este că multe dintre solariile distruse se află pe câmp, la distanță de localități, pe drumuri care au devenit complet impracticabile. Stratul gros de zăpadă viscolită a transformat căile de acces în bariere insurmontabile. Fermierii nu puteau ajunge la exploatațiile lor pentru a evalua pagubele, pentru a încerca salvarea culturilor, pentru a repara ce se mai putea repara.
Teodor Rusu, viceprimarul comunei Glodeanu Sărat, explică că autoritățile locale au intervenit cu utilaje pentru deszăpezirea unor căi de acces prioritare, permițând fermierilor să ajungă măcar la o parte dintre solariile afectate. Dar efortul este unul de proporții, iar resursele limitate ale primăriei nu pot acoperi toate nevoile simultan.
„A fost o ploaie care a înghețat prima dată, s-a lipit de folie și a permis zăpezii să se depună”, descrie viceprimarul fenomenul meteorologic care a declanșat catastrofa. Acest strat de gheață format inițial pe suprafața foliei a creat o bază pe care zăpada moale și umedă s-a acumulat rapid, multiplicând greutatea care apăsa pe structuri.
Bilanțul preliminar pentru comună este îngrijorător: peste 60 la sută dintre solariile din zonă au fost afectate, gradul de distrugere variind de la 20-30 la sută până la pierdere totală. Doar câteva solarii au rezistat intact viscolului – fie pentru că au fost construite mai solid, fie pentru că se aflau într-o poziție mai ferită de vânt.
Birocrația despăgubirilor
Imediat după prima ninsoare catastrofală, joi, primăria a început să primească cereri de despăgubire de la fermierii afectați. Vineri, peste 120 de cereri au fost transmise către Direcția pentru Agricultură Județeană Buzău, fiecare detaliind gradul de afectare și estimările preliminare ale pagubelor.
Procesul birocratic care urmează este unul complex și, din păcate, lent. Primăriile centralizează situațiile, le transmit către Direcția Agricolă Județeană, care la rândul ei compilează datele pentru întreg județul și le trimite către Ministerul Agriculturii. Apoi ministerul trebuie să aprobe cadrul de despăgubire, să aloce fonduri, să stabilească criteriile de eligibilitate.
Cosmin Florea, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Buzău, confirmă că sunt în plin proces de evaluare. Comisiile constituite pentru cuantificarea pagubelor iau în calcul mai multe criterii: starea structurii metalice sau din lemn, gradul de deteriorare a foliei, dacă fermierul avea sau nu culturi plantate în momentul dezastrului.
„Sunt pagube produse în zona Glodeanu-Sărat, Movila Banului, în zonele acestea preponderent s-au produs”, precizează directorul, subliniind că problema nu este izolată la o singură localitate. De altfel, situații similare au fost raportate din alte zone ale țării, sugerând că viscolul recent a lovit agricultura intensivă la nivel național.
Întrebările fără răspuns
Pentru fermierii care privesc la ruinele exploatațiilor lor, întrebările sunt multe și urgente. Când vor veni despăgubirile? Vor acoperi costurile reale de reconstrucție? Vor putea reconstrui la timp pentru sezonul următor? Ce se întâmplă cu răsadul care crește și nu are unde fi plantat?
Claudiu Breazu, fermierul din Glodeanu Sărat, subliniază că aceasta este prima dată când se confruntă cu pagube de o asemenea amploare. În toți anii în care a cultivat legume în solarii, nu a mai văzut o iarnă atât de distructivă. Faptul că este nepreparată atât din punct de vedere al infrastructurii fizice, cât și al sistemului de despăgubiri, face situația și mai dificilă.
Viscolul care a măcinat județul Buzău săptămâna trecută nu a distrus doar solarii. A închis circulația pe numeroase sectoare de drum, a lăsat mii de locuințe fără curent electric, a blocat oameni în mașini pe drumuri înzăpezite. Dar pentru fermierii din zonele de legumicultură intensivă, impactul este unul care se va simți luni de zile.
În timp ce autoritățile centralizează cereri și evaluează pagube, iar birocrația își urmează cursul ei inevitabil de lent, fermierii sunt pe câmp, îngenunchind în zăpadă, încercând să salveze ceea ce mai poate fi salvat din muncă de ani de zile. Fiecare grindă îndreptată, fiecare bucată de folie înlocuită, fiecare oră câștigată în cursa cu timpul poate face diferența între a avea o recoltă redusă sau a nu avea deloc.
Întrebarea care planează asupra comunităților agricole din Buzău este simplă și brutală: cine va plăti, la propriu și la figurat, prețul acestei ierni devastatoare?
