România se află sub lupa Fondului Monetar Internațional (FMI), într-o perioadă critică pentru economia națională. În cadrul consultărilor anuale „Article IV”, misiunea FMI va discuta cu reprezentanții Guvernului, Băncii Naționale, Ministerului Finanțelor, mediului privat și sectorului civil pentru a contura un plan de redresare economică transparent și sustenabil.
Situația macroeconomică dificilă:
- Fondul a revizuit în scădere estimarea pentru creșterea economică în 2025, de la 3,3% la doar 1,6%.
- Economia României a început să încetinească în 2023, cu o creștere reală a PIB-ului cumulat de aproximativ 2%, mult sub ritmul de peste 4% din 2021–2022. Inflacionarea ridicată, consumul în scădere și deficitul fiscal persistent au generat presiuni economice semnificative.
- Guvernul a implementat deja un pachet de consolidare fiscală, dar deficitul a rămas ridicat: 9,3% din PIB în 2024, cu previziuni de reducere treptată la 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026.
Recomandări-cheie ale FMI:
- Reducerea deficitului este prioritară, iar reformele fiscale propuse vizează mobilizarea veniturilor în vederea stabilității bugetare. Printre recomandări se regăsesc:
- Trecerea de la taxarea forței de muncă (inclusiv contribuții sociale) către taxe de consum sau capital, pentru stimularea investițiilor și a competitivității fiscale.
- Creșterea veniturilor fiscale cu cel puțin 1,2% din PIB în 2025, prin reformarea sistemului de microîntreprinderi și digitalizarea ANAF.
Risc și context politic:
- În paralel, România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, iar Guvernul a fost forțat să introducă măsuri austere – majorări de TVA, înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public – pentru a evita pierderea fondurilor europene.
- Această situație are implicații politice majore: creșterea tensiunii publice, proteste și ascensiunea unor forțe politice anti-sistem, precum AUR.
Sursa: GazetaRomaniei
