Rusia transmite un mesaj clar în legătură cu tensiunile crescânde din Orientul Mijlociu, declarând că orice încercare de schimbare a regimului din Iran sau o eventuală asasinare a liderului suprem ayatollah Ali Khamenei ar fi complet inacceptabile. Declarația vine în contextul agravării crizei dintre Iran, Israel și Statele Unite, iar Kremlinul avertizează că astfel de acțiuni ar putea destabiliza întreaga regiune și chiar lumea întreagă.
Rusia reacționează la scenariul unei intervenții împotriva Iranului
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat într-un interviu acordat postului Sky News că ideea unei intervenții externe care să ducă la înlăturarea actualului regim de la Teheran ar echivala cu „deschiderea cutiei Pandorei”. În opinia Moscovei, o asemenea acțiune nu doar că ar declanșa haos regional, dar ar crea și riscul unei escaladări internaționale cu consecințe greu de prevăzut. Comentariile vin în urma unor informații potrivit cărora Israelul ar fi propus un plan de asasinare a lui Ali Khamenei, plan care ar fi fost discutat cu Washingtonul, dar care, conform unor surse citate de agenția AP, nu a primit undă verde din partea președintelui american Donald Trump. Deși Trump a precizat că Statele Unite nu intenționează să acționeze deocamdată, el nu a exclus complet această opțiune.
Rusia, care a semnat în ianuarie un parteneriat strategic cu Iranul, urmărește cu îngrijorare orice posibilă implicare militară extinsă a Statelor Unite în confruntarea Israel–Iran. Peskov a avertizat că uciderea liderului suprem ar putea alimenta radicalismul și instabilitatea, nu doar în Orientul Mijlociu, ci și în alte zone sensibile. Potrivit acestuia, o astfel de acțiune ar putea duce la un nou ciclu de confruntări și represalii, iar prezența mai multor actori implicați ar agrava și mai mult situația.
Rusia are relații strânse cu Iranul, mai ales în contextul în care Teheranul a furnizat drone și rachete balistice armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, Israelul a încercat să păstreze o poziție de echilibru, evitând să aplice sancțiuni împotriva Moscovei, dar condamnând sprijinul iranian oferit Rusiei.
Întrebat dacă Rusia ar reacționa în cazul unui atac asupra lui Khamenei, Peskov a evitat un răspuns direct, sugerând că orice reacție ar trebui să vină în primul rând din partea Iranului. În ceea ce privește oferta lui Vladimir Putin de a media conflictul dintre Israel și Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că Trump ar fi refuzat propunerea cu o replică acidă, îndemnându-l pe președintele rus să se ocupe de „propriul său război”, referindu-se la invazia Ucrainei.
Tensiunile dintre SUA și Iran au atins un nou vârf în urma unor lovituri aeriene lansate de Israel asupra unor ținte din Iran, inclusiv instalații nucleare și comandanți militari. Acțiunile Israelului, care au început pe 13 iunie, au declanșat o ripostă cu rachete iraniene asupra mai multor orașe, inclusiv Tel Aviv. Potrivit autorităților iraniene, cel puțin 224 de civili au fost uciși în data de 16 iunie, însă aceste cifre nu au fost confirmate independent.
În acest climat tensionat, Vladimir Putin a contactat atât conducerea de la Teheran, cât și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, oferindu-se să medieze criza. Totuși, liderii europeni au respins public oferta Rusiei, invocând lipsa de legitimitate diplomatică a Moscovei în urma agresiunii împotriva Ucrainei și a apropierii tot mai mari de regimul iranian. Kremlinul insistă însă că soluția ar trebui să fie una diplomatică și că orice intervenție armată împotriva Iranului ar putea scăpa rapid de sub control.
