Polițiștii au voie să legitimeze minorii și să îi amendeze. Ce spune, de fapt, legea

Puțini români știu că un adolescent poate fi oprit, legitimat și sancționat contravențional de un polițist, exact ca un adult. Subiectul a fost readus în atenția publicului de Sindicatul Național al Polițiștilor „Europol”, care a explicat, pe baza textului de lege, în ce condiții minorii răspund pentru contravenții și ce obligații are, în acest sens, agentul de poliție aflat în exercițiul funcțiunii.

Ce prevede legea despre răspunderea contravențională a minorilor

Potrivit reprezentanților Sindicatului Europol, cadrul legal care reglementează acest aspect se regăsește în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, mai exact la articolul 11. Textul de lege stabilește o graniță clară de vârstă: copiii care nu au împlinit 14 ani nu pot fi trași la răspundere contravențională, indiferent de fapta comisă. În schimb, de îndată ce un minor a împlinit vârsta de 14 ani, acesta intră sub incidența legii contravenționale și poate fi sancționat, la fel ca un adult, cu singura diferență că amenda aplicată este redusă la jumătate față de limitele minime și maxime prevăzute pentru fapta respectivă.

Legea mai prevede o protecție suplimentară pentru cei mai tineri contravenienți: minorii care nu au împlinit vârsta de 16 ani nu pot fi obligați să presteze activități în folosul comunității, sancțiune complementară aplicabilă, în general, celor care nu își achită amenzile.

Practic, potrivit acestor prevederi, un tânăr de 15 sau 16 ani care încalcă legea, spre exemplu prin tulburarea liniștii publice, consum de alcool în locuri publice interzise, distrugere de bunuri sau alte fapte contravenționale, poate fi sancționat financiar de poliție, chiar dacă este minor, iar valoarea amenzii va fi înjumătățită față de cea aplicabilă unui adult pentru aceeași abatere.

Ce spune Sindicatul Europol

Reprezentanții Europol au ținut să clarifice public acest aspect, subliniind că verificarea identității unui minor de către un polițist nu este doar un drept, ci chiar o obligație legală, în momentul în care acesta constată comiterea unei contravenții. „Așadar, un minor de 15 ani poate răspunde contravențional, iar polițistul are nu doar dreptul, ci și obligația de a-i stabili identitatea și de a aplica măsurile legale atunci când constată săvârșirea unei contravenții”, a precizat sindicatul.

Cum se desfășoară, în practică, legitimarea

Legislația în vigoare prevede că orice persoană, indiferent de vârstă, este obligată să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate sau alte documente relevante, atunci când este suspectată de comiterea unei contravenții. În cazul minorilor care nu dețin încă act de identitate propriu-zis, polițiștii pot solicita alte documente care să permită stabilirea identității, iar în situațiile în care persoana refuză să coopereze, agentul constatator are dreptul să apeleze la alți polițiști, jandarmi sau polițiști locali pentru finalizarea procedurii de legitimare.

De asemenea, procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie semnat atât de agentul constatator, cât și de contravenient. Dacă minorul sau reprezentantul său legal nu este de față, refuză sau nu poate semna, polițistul este obligat să consemneze acest fapt în prezența unui martor, ale cărui date de identificare vor fi trecute în document.

De ce contează acest subiect

Explicațiile Sindicatului Europol vin într-un context în care mulți părinți și tineri consideră, în mod eronat, că vârsta minoră reprezintă o formă automată de imunitate în fața legii. Realitatea este alta: legislația românească face o distincție clară doar între copiii sub 14 ani, complet exonerați de răspundere contravențională, și cei care au depășit această vârstă, pentru care legea prevede răspundere, dar cu sancțiuni reduse, ca formă de protecție proporțională cu gradul lor de maturitate și discernământ.

Situația este relevantă mai ales în cazurile în care adolescenți sunt implicați în incidente stradale, conflicte, tulburări ale ordinii publice sau chiar abateri legate de circulația rutieră, unde intervenția rapidă a poliției presupune, adesea, și legitimarea persoanelor implicate, indiferent de vârsta acestora.

Sindicatul Europol a mai atras atenția, în alte materiale publicate pe propriile canale, asupra modului în care sunt aplicate și interpretate diverse prevederi din legislația contravențională, insistând asupra faptului că polițiștii trebuie să acționeze strict în limitele legii, atât atunci când sancționează adulți, cât și atunci când au de-a face cu minori care au împlinit vârsta răspunderii contravenționale.

Concluzia care reiese din explicațiile oferite de sindicat este simplă: vârsta de 14 ani reprezintă pragul de la care statul consideră că un tânăr are suficient discernământ pentru a fi tras la răspundere pentru faptele sale, chiar dacă legea îi oferă, în continuare, o formă de protecție prin reducerea la jumătate a cuantumului amenzilor, comparativ cu cele aplicate persoanelor majore.