Evaluarea Națională 2026 a consemnat un număr record negativ de medii de 10, doar șapte elevi reușind să obțină nota maximă. Aceasta este cea mai mică cifră înregistrată în ultimii 14 ani, marcând o scădere drastică față de anii precedenți. Totodată, examenul a generat cel mai mic număr de note de 10 la disciplinele Limba română și Matematică, precum și cea mai redusă pondere a mediilor peste 9,50 din ultimii 16 ani, conform statisticilor oficiale.
Prăbușirea excelenței și problemele structurale ale sistemului
Statisticile publicate de Ministerul Educației indică o comprimare accentuată a zonei de excelență, cu doar 398 de elevi obținând nota 10 la Limba română și 102 elevi la Matematică. Mai îngrijorător, doar 2,8% din totalul mediilor au fost în intervalul 9,50-9,99, un minim istoric. În paralel, procentul elevilor cu medii peste 5 a scăzut la 79%, cu 4,2 puncte procentuale sub nivelul din anul precedent. Expertul în educație Marian Staș consideră că aceste cifre nu sunt un accident statistic, ci confirmă probleme structurale profunde ale sistemului de învățământ românesc.
Expertul Marian Staș subliniază că numărul de note de 10 la disciplinele de examen nu este, în sine, o metrică relevantă pentru evaluarea calității educației. „Numărul de lucrări de 10 la Română sau la Matematică nu este o metrică relevantă”, afirmă Staș. El consideră că adevărata problemă rezidă în modul în care sunt concepute și predate disciplinele, în special matematica. „Problema fundamentală este felul în care gândim și predăm matematica”, explică expertul, subliniind că rezultatele reflectă o problemă veche a sistemului, legată de lipsa unui consens asupra tipului de matematică necesar societății actuale.
La disciplina Matematică, numărul notelor de 10 a scăzut dramatic, fiind de aproape zece ori mai mic decât în anul precedent. Această prăbușire este atribuită dificultății sporite a subiectelor din acest an, care au cerut elevilor un efort suplimentar de gândire și imaginație, depășind simpla memorare a unor tipare. Expertul Marian Staș consideră că această situație scoate la iveală eșecul metodelor tradiționale de predare, bazate pe repetiție și automatism, care devin ineficiente atunci când elevii sunt confruntați cu probleme ce necesită abordări neconvenționale. „O mare parte din proces este centrată pe rețete și pe memorare. Iar acest tip de mers pedagogic își dovedește limitele atunci când elevii trebuie să gândească neconvențional și să găsească soluții care nu sunt rețete”, explică Staș.
Cu toate acestea, Marian Staș apreciază subiectele de la Evaluarea Națională 2026, considerându-le un pas înainte în evaluarea corectă a elevilor. „În sfârșit au existat subiecte care ierarhizează corect elevii”, afirmă expertul, lăudând echipa de profesori pentru crearea unor teste care permit o departajare reală a competențelor. Potrivit lui Staș, 15-20% din punctajul total a fost alocat unor probleme care permit o ierarhizare corectă, spre deosebire de anii precedenți, când doar câteva puncte aveau această funcție. „După părerea mea, este un lucru minunat care s-a întâmplat. Este foarte sănătos”, a declarat Marian Staș pentru Libertatea, subliniind că acest tip de evaluare contribuie la o imagine mai clară asupra nivelului real de pregătire al elevilor.
Dincolo de performanța la vârf, cea mai mare problemă evidențiată de rezultatele Evaluării Naționale 2026 o reprezintă discrepanța dintre mediul rural și cel urban. Peste o treime dintre elevii din mediul rural au obținut medii sub 5, în timp ce în mediul urban acest procent este de aproape trei ori mai mic. Marian Staș subliniază că examenul funcționează ca un „traducător extrem de sensibil al României educaționale și economice”, confirmând realități persistente legate de diferențe de profesionalism, resurse și clasă socială. El corelează direct rezultatele școlare slabe din anumite județe cu dezvoltarea lor economică precară, formând un „cerc vicios” în care educația și economia se influențează reciproc negativ.
Fenomenul meditațiilor, devenit aproape obligatoriu pentru succesul școlar, este privit de Marian Staș ca un indicator al deficiențelor sistemului. El consideră că, dacă școala și-ar îndeplini rolul corespunzător, industria meditațiilor nu ar fi necesară. Expertul atribuie responsabilitatea pentru menținerea acestui fenomen profesorilor, părinților și elevilor, fiecare contribuind, într-o măsură, la „întreținerea acestei industrii de făcut bani”. Rezultatele Evaluării Naționale 2026 transmit, așadar, două mesaje clare: unul pozitiv, legat de o mai bună ierarhizare prin subiectele de matematică, și unul profund îngrijorător, referitor la discrepanțele uriașe dintre mediile rural și urban și la starea generală a unui model de învățământ considerat anacronic și depășit de limitele sale.
Sursa: libertatea.ro
