Evaluarea Națională 2026 a înregistrat cel mai mic număr de medii de 10 din ultimii 14 ani, declanșând critici privind modul de construcție a examenului. Dr. Suzy Manuela Prajea, profesoară de matematică stabilită în Statele Unite, susține că problema principală nu este dificultatea subiectelor, ci lipsa unor standarde clare și publice care să ghideze profesorii și elevii în procesul de învățare și evaluare. Această perspectivă vine în contextul în care examenul a generat un număr record de medii mici, ridicând semne de întrebare cu privire la relevanța și corectitudinea procesului de evaluare la finalul ciclului gimnazial.
Lipsa standardelor clare, principala problemă a examenului
Manuela Prajea, care predă matematică în SUA de opt ani, după o carieră de 28 de ani în învățământul preuniversitar din România, subliniază că site-ul Ministerului Educației oferă doar calendarul și metodologia examenului, dar nu și documente explicative detaliate despre competențele și cunoștințele așteptate de la elevi. În contrast, sistemele educaționale performante din alte țări dispun de ghiduri exhaustive pentru examenele naționale. În România, procesul pare să se rezume la birocrație formală, fără a oferi profesorilor și elevilor instrumentele necesare pentru o pregătire eficientă și aliniată la cerințele evaluării. Această lipsă de transparență creează confuzie și incertitudine.
Profesora enumeră o serie de elemente esențiale care lipsesc din oferta Ministerului Educației pentru pregătirea examenului. Printre acestea se numără structura standardizată a examenului, distribuția clară pe competențe și niveluri de dificultate, modele de subiecte care să acopere o gamă variată de scenarii posibile, ghiduri oficiale detaliate pentru profesori și elevi, precum și programe de formare dedicate cadrelor didactice. Această absență a resurselor de ghidaj face dificilă adaptarea procesului didactic la cerințele specifice ale evaluării naționale, lăsând cadrele didactice și elevii într-o poziție de incertitudine cu privire la obiectivele reale ale examenului.
„Profesor, părinte sau elev, deschid site-ul Ministerului Educației din 2026 pentru a mă informa despre examenul de Evaluare Națională… Găsesc două documente: Calendarul Evaluării Naționale și Metodologia Evaluării Naționale”, observă dascălul, subliniind superficialitatea informațiilor disponibile. Această constatare reflectă o problemă structurală în comunicarea și furnizarea de resurse educaționale de către instituțiile responsabile, afectând direct calitatea pregătirii elevilor și eficiența activității profesorilor.
Referitor la controversata problemă 4 de la Subiectul III de la Evaluarea Națională la Matematică, Manuela Prajea consideră că analiza acesteia nu se poate limita la dificultatea sa. Ea apreciază că introducerea exercițiului a fost incorectă din punct de vedere pedagogic, deoarece a necesitat o tehnică de rezolvare pe care elevii nu o studiază în mod explicit la clasă. Această abordare contravine principiilor didactice, care impun ca evaluarea să reflecte conținuturile și metodele predate efectiv în timpul anului școlar, asigurând astfel o legătură directă între procesul de învățare și cel de evaluare.
Profesoara explică faptul că elevul nu este pregătit să imagineze construcții auxiliare multiple într-o problemă de geometrie care implică o figură trunchiată. Această construcție auxiliară reprezintă o surpriză neplăcută atât pentru elev, cât și pentru profesor, întrucât nu este o metodă predată ca atare în clasă prin exerciții specifice de geometrie. Programa școlară, neschimbată din 2015, nu include predarea explicită a acestor tehnici, iar elevii se așteaptă să rezolve probleme similare celor exersate în clasă și la simulări, nu să fie puși în fața unor cerințe neprevăzute care necesită abilități de rezolvare neabordate în mod direct.
„Profesorul și elevul trebuie să aibă o matrice bine definită, reglementată, specifică, cu ceea ce se vrea de la profesor să predea și cu ceea ce se vrea de la elev să învețe, astfel încât să aibă șansa să se pregătească corespunzător pentru examenul proiectat la finalul ciclului gimnazial”, a punctat Manuela Prajea. Această declarație subliniază necesitatea unei alinieri clare între programa școlară, materialele didactice, formarea profesorilor și cerințele examenului, pentru a asigura o evaluare corectă și predictibilă.
Statisticile oficiale confirmă o comprimare accentuată a zonei de excelență la Evaluarea Națională 2026. Înainte de contestații, doar 398 de elevi au obținut nota 10 la Limba română și doar 102 la Matematică. De asemenea, procentul mediilor între 9.50 și 9.99 a scăzut la 2.8%, cea mai mică pondere din ultimii ani, iar procentul elevilor cu medii peste 5 a scăzut la 79%, cu 4.2 puncte procentuale sub nivelul anului precedent. Aceste cifre indică o dificultate crescută a examenului sau o aliniere mai bună la standarde, în funcție de interpretare.
Expertul în educație Marian Staș a apreciat că subiectele au ierarhizat corect elevii și că numărul mic de note de 10 la matematică este „un lucru foarte sănătos”, sugerând că examenul ar trebui să diferențieze mai bine elevii cu pregătire superioară. În contrast, Manuela Prajea nu contestă necesitatea departajării, dar insistă ca aceasta să fie realizată doar după ce Ministerul definește explicit competențele și nivelurile de dificultate vizate de examen, subliniind importanța transparenței și a standardizării în procesul de evaluare.
„Mă întreb retoric când și cum Ministerul Educației va reuși să își ducă la bun sfârșit misiunea pentru care a fost creat. În final, aș vrea să transmit profesorilor, părinților și elevilor sincere gânduri de apreciere și empatie pentru activitatea desfășurată și pentru devotamentul față de educație și de școală”, a adăugat profesoara stabilită în SUA, încheind cu un mesaj de apreciere pentru toți actorii implicați în procesul educațional, în ciuda provocărilor existente.
Sursa: libertatea.ro
