România va adera oficial la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, conform unei decizii adoptate astăzi în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Aceasta marchează un pas istoric pentru integrarea completă a țării în Uniunea Europeană. Votul pozitiv vine după ce Comitetul Reprezentanților Permanenți ai Guvernelor Statelor Membre (COREPER) a aprobat, la 27 noiembrie 2024, eliminarea controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria. Controalele la frontierele aeriene și maritime au fost deja eliminate la 31 martie 2024.
Demersuri pentru finalizarea aderării
Pe agenda Consiliului JAI din 12 decembrie 2024, figura aderarea completă a României și Bulgariei la Schengen, subiect propus de Ungaria după o întâlnire informală cu oficiali din cele două state și Austria, desfășurată la Budapesta. În pregătirea acestui moment, ministrul de interne al României, Cătălin Predoiu, a discutat prin videoconferință cu omologul său ungar, Sandor Pinter, prezentând măsurile luate pentru a asigura respectarea cerințelor Schengen.
Citește și: Cum un apel pentru „pizza” a salvat viața unei femei: Cazul emoționant din Londra
De asemenea, cele două părți au analizat impactul verificărilor suplimentare la frontieră, anunțate de Ungaria pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Ministrul român a apreciat sprijinul constant oferit de Ungaria în finalizarea acestui dosar crucial.
Alte priorități discutate la Consiliul JAI
Miniștrii de interne ai statelor membre au abordat, printre altele, teme precum securitatea internă, azilul și migrația, și implementarea noilor sisteme informatice de control la frontiere. Un punct important a fost progresul privind Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un instrument automatizat ce va înregistra datele cetățenilor din țări terțe care intră în UE pentru șederi scurte. Acest sistem va utiliza amprente digitale și fotografii pentru a îmbunătăți gestionarea traficului de persoane la frontiere.
Citește și: Nikolai Patrușev: Declarații controversate despre viitorul Moldovei, Ucrainei și poziția Uniunii Europene
Migrația și azilul, în centrul atenției
Un alt subiect major a fost Pactul UE privind migrația și azilul, adoptat în mai 2024, care va deveni aplicabil din iunie 2026. Statele membre lucrează deja la măsuri pregătitoare pentru implementarea acestui set de reguli, menit să gestioneze eficient sosirile, să asigure proceduri uniforme și să distribuie echitabil responsabilitățile între țări. Dimensiunea externă a migrației a fost analizată în cadrul unui prânz de lucru, subliniindu-se importanța cooperării internaționale.
Securitatea internă și combaterea criminalității
Consiliul a discutat progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate. De asemenea, s-a analizat accesul la date pentru aplicarea legii, un aspect esențial pentru consolidarea securității în spațiul european. În acest context, Consiliul a salutat cele 42 de recomandări ale unui grup de experți privind accesul eficient la informații.
Citește și: O pensionară a avut nevoie de trei ambulanțe pentru a ajunge la spital
Combaterea abuzului sexual asupra copiilor
Un alt punct de pe ordinea de zi a vizat propunerea legislativă europeană pentru prevenirea abuzului sexual asupra copiilor. Aceasta include obligații pentru companiile de internet de a alerta autoritățile în cazul depistării conținutului ilegal. Se preconizează înființarea unui centru european dedicat acestui scop, care va oferi sprijin victimelor și va coordona bunele practici în materie de prevenție.
Direcții strategice pentru perioada următoare
Președinția ungară a Consiliului UE a prezentat orientările strategice pentru perioada 2024-2029 în domeniul libertății, securității și justiției. Acestea vor ghida dezvoltarea politicilor europene în următorii ani, consolidând unitatea și securitatea în cadrul Uniunii Europene.
Prin aceste demersuri, România face un pas semnificativ spre integrarea deplină în familia europeană, beneficiind de o mai bună cooperare economică, socială și politică în cadrul Uniunii.
