Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cere Guvernului să respingă introducerea unor condiționalități suplimentare pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2028–2034. Formațiunea susține că viitorul buget al Uniunii Europene nu ar trebui să lege finanțarea investițiilor din România de îndeplinirea unor reforme sau angajamente care nu au legătură directă cu proiectele finanțate.
Potrivit unui comunicat transmis de partid, există riscul ca mecanismele de condiționalitate să afecteze accesul la bani europeni pentru proiecte importante, precum autostrăzi, spitale, rețele de apă și canalizare sau alte investiții de infrastructură. AUR solicită Executivului să prezinte public poziția României în negocierile privind viitorul buget european și să explice ce obligații ar putea fi asumate în schimbul finanțărilor.
Reprezentanții formațiunii susțin că experiența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul căruia anumite plăți sunt legate de îndeplinirea unor jaloane și ținte, nu trebuie repetată în cazul fondurilor destinate dezvoltării regionale și investițiilor locale.
AUR cere transparență privind condițiile de accesare a fondurilor europene
Formațiunea politică solicită Guvernului să clarifice dacă viitorul buget al Uniunii Europene va introduce noi condiții pentru efectuarea plăților și ce domenii ar putea fi vizate de acestea.
AUR vrea să afle dacă finanțarea proiectelor ar putea fi suspendată în cazul neîndeplinirii unor obiective naționale, inclusiv atunci când investițiile respective respectă toate cerințele tehnice și financiare.
În opinia partidului, autoritățile trebuie să explice din timp ce obligații ar putea reveni României, ce reforme ar deveni obligatorii și care ar fi consecințele nerespectării lor.
Principala îngrijorare exprimată de AUR este că proiectele locale ar putea ajunge să depindă de îndeplinirea unor angajamente asumate la nivel guvernamental, chiar dacă beneficiarii și investițiile respective nu au legătură directă cu reformele în cauză.
Partidul susține că fondurile destinate dezvoltării regionale trebuie să rămână orientate către investiții și că accesul comunităților la finanțare nu ar trebui afectat de decizii care nu țin de proiectele lor.
Spitale, drumuri și rețele de canalizare, în centrul disputei
AUR atrage atenția asupra efectelor pe care eventualele suspendări ale finanțărilor le-ar putea avea asupra comunităților care depind de investițiile europene pentru dezvoltarea infrastructurii.
Formațiunea susține că o localitate care are nevoie de un spital, de o rețea de canalizare sau de modernizarea drumurilor nu ar trebui să suporte consecințele blocării finanțării din cauza unor reforme guvernamentale fără legătură directă cu proiectul respectiv.
În acest context, partidul cere păstrarea sistemului de management partajat al fondurilor europene și menținerea rolului autorităților regionale în stabilirea priorităților de investiții.
Potrivit AUR, deciziile privind dezvoltarea comunităților trebuie să țină cont de nevoile concrete ale acestora, iar mecanismele europene de finanțare nu ar trebui să transforme proiectele locale în instrumente de presiune asupra guvernelor naționale.
AUR cere publicarea mandatului de negociere al României
Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare a AUR solicită Executivului să facă public mandatul de negociere pentru Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene din perioada 2028–2034.
Formațiunea cere prezentarea poziției oficiale a României privind eventualele condiționalități, identificarea reformelor care ar putea deveni obligatorii pentru accesarea fondurilor și clarificarea mecanismelor prin care ar putea fi suspendate plățile.
De asemenea, AUR solicită garanții că proiectele locale care îndeplinesc condițiile de finanțare nu vor fi blocate din motive care nu țin de implementarea lor.
Partidul susține că, în cazul în care viitorul buget european ar conține condiții considerate contrare intereselor României, Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv posibilitatea utilizării dreptului de veto asupra Cadrului Financiar Multianual.
O asemenea poziție ar reprezenta o măsură politică majoră, iar oportunitatea sa ar depinde de conținutul concret al propunerilor europene și de evoluția negocierilor dintre statele membre.
Fondurile pentru agricultură și coeziune, o altă preocupare
Pe lângă condițiile de accesare a finanțărilor, AUR cere protejarea alocărilor destinate politicii de coeziune și agriculturii.
Aceste domenii au o importanță majoră pentru România, atât prin investițiile în infrastructura locală, cât și prin sprijinul acordat fermierilor și dezvoltării zonelor rurale.
Partidul solicită și simplificarea procedurilor naționale de accesare a fondurilor europene, argumentând că beneficiarii au nevoie de reguli clare și de mecanisme administrative care să permită derularea investițiilor fără întârzieri inutile.
În același timp, AUR susține că România trebuie să își folosească viitoarele alocări europene pentru dezvoltarea infrastructurii, reindustrializare și investiții în energie.
Potrivit formațiunii, Guvernul trebuie să prezinte public nu doar sumele pe care țara le-ar putea primi, ci și condițiile concrete în care acestea vor putea fi utilizate.
Ce garanții solicită AUR Guvernului
În comunicatul transmis, formațiunea sintetizează solicitările sale în trei direcții principale: evitarea introducerii unor noi jaloane după modelul PNRR, protejarea investițiilor locale împotriva blocajelor provocate de decizii politice și transparență în privința obligațiilor asumate de România în negocierile europene.
AUR consideră că cetățenii trebuie să știe nu doar ce finanțări ar putea primi țara și comunitățile locale, ci și ce angajamente își asumă Guvernul pentru obținerea acestor bani.
Deocamdată, solicitările prezentate reprezintă poziția politică a formațiunii. Condițiile concrete ale viitorului buget european vor depinde de propunerile legislative și de rezultatul negocierilor dintre instituțiile Uniunii Europene și statele membre.
Disputa privește, în esență, echilibrul dintre regulile europene privind utilizarea fondurilor și libertatea statelor de a-și stabili prioritățile naționale. Pentru România, miza este importantă: accesul la finanțări pentru infrastructură, agricultură și dezvoltare regională, dar și obligațiile care ar putea însoți aceste resurse în următorul cadru bugetar european.
