Fermele mici, mijlocii și de familie din România ar putea beneficia, începând din 2028, de o plată redistributivă obligatorie prin APIA, potrivit unei propuneri incluse în raportul eurodeputatului german Norbert Lins, raportorul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2028-2034. Este una dintre modificările cu impact potențial major discutate în acest moment pentru noul exercițiu financiar european post-2027.
Important de precizat de la bun început: acest raport nu reprezintă forma finală a viitoarei PAC, ci poziția de negociere pe care Parlamentul European încearcă, în acest moment, să o construiască înaintea discuțiilor cu Consiliul UE și Comisia Europeană.
Ce propune, concret, raportul Lins
Elementul central al propunerii este transformarea plății redistributive dintr-un mecanism opțional, așa cum funcționează în prezent, într-unul obligatoriu pentru toate statele membre. Concret, raportul Norbert Lins propune ca 15% din anvelopa financiară a Pilonului I (plățile directe) să fie direcționată, obligatoriu, prin mecanismul de redistribuire către primele hectare ale unei exploatații — o schimbare care ar avantaja, în principal, fermele mici și mijlocii, față de marile exploatații agricole care dețin suprafețe extinse de teren.
Pentru România, această propunere are o relevanță aparte, pentru că țara noastră se numără printre statele europene cu cel mai mare număr de exploatații agricole mici, iar modul în care va fi structurată această redistribuire ar putea schimba semnificativ echilibrul plăților directe dintre fermele mici, cele medii și marile exploatații.
Cum funcționează, în prezent, plata redistributivă
Actualmente, plata redistributivă este cunoscută sub denumirea CRISS — Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității — și este acordată prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) fermierilor care exploatează suprafețe cuprinse între 1 și 50 de hectare. Valoarea acestei subvenții este, în prezent, de aproximativ 50-54 de euro pe hectar, sumă care se acordă suplimentar față de plata de bază per hectar (BISS PD 01), pe care o primesc toți fermierii eligibili, indiferent de dimensiunea exploatației.
Ce s-ar schimba, practic, de la 2028
Dacă propunerea din raportul Lins va fi adoptată în forma actuală, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ar urma să acorde, începând cu anul 2028, o sumă mai mare fermelor mici prin acest mecanism de redistribuire, tocmai ca urmare a caracterului obligatoriu al plății și a procentului fix de 15% alocat din bugetul total al plăților directe. Practic, în locul flexibilității de care beneficiază în prezent statele membre în stabilirea și aplicarea acestui tip de sprijin, toate țările din Uniunea Europeană ar fi obligate să direcționeze o parte semnificativă din fondurile pentru plăți directe către fermele cu suprafețe mai mici, în beneficiul direct al micilor producători agricoli și al fermelor de familie.
Rămâne de văzut, pe parcursul negocierilor viitoare dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, dacă procentul de 15% și caracterul obligatoriu al măsurii vor rămâne neschimbate în forma finală a noii Politici Agricole Comune, sau dacă vor suferi modificări până la adoptarea definitivă a cadrului financiar pentru perioada 2028-2034.
