Comisia Europeană a aprobat Planul de Acțiune transmis de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, o decizie pe care ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a calificat-o drept „extrem de importantă”, fiind primul pas necesar către reluarea comerțului internațional în acest sector. Anunțul a fost făcut sâmbătă, după luni întregi în care crescătorii de animale din România au fost afectați de restricții succesive impuse pe fondul răspândirii pestei micilor rumegătoare.
„Continuăm demersurile diplomatice pentru adoptarea următoarelor decizii necesare reluării exporturilor de ovine și caprine, iar ANSVSA trebuie să implementeze într-un mod profesionist Planul de Acțiune”, a scris Tanczos Barna pe pagina sa de Facebook. Ministrul a precizat că, într-o videoconferință purtată vineri cu comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, Oliver Varhelyi, a prezentat măsurile luate de România pentru combaterea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, a susținut necesitatea adaptării regulilor europene pentru a permite exportul animalelor vaccinate și a mulțumit experților Comisiei Europene pentru colaborarea din ultimele luni.
Cum s-a ajuns la blocarea exporturilor
Criza actuală are rădăcini care se întind pe mai bine de doi ani. Primul focar de pestă a micilor rumegătoare din România a fost confirmat în iulie 2024, la o fermă comercială și un centru de colectare pentru export din județul Tulcea, unde se aflau aproape 50.000 de oi. Una dintre ipotezele vehiculate la acel moment a fost că virusul ar fi pătruns în țară prin comerț ilegal sau prin introducerea unor animale provenite din state din afara Uniunii Europene, unde boala era deja prezentă.
De acolo, virusul s-a extins treptat din Dobrogea către alte regiuni ale țării, cu episoade în care focarele păreau stinse, urmate însă de noi apariții. Doar în 2024, au fost confirmate peste 60 de focare de pestă a micilor rumegătoare la nivel național. Comerțul fără documente sanitar-veterinare, transportul animalelor fără crotalii și nerespectarea normelor de biosecuritate au fost identificate drept factori care au favorizat răspândirea bolii.
Deși livrările către piața Uniunii Europene au fost interzise, exporturile către țări terțe au putut continua, cel puțin din punct de vedere juridic, iar România a reluat treptat comerțul cu piețele arabe. Situația părea să se stabilizeze, până când, la 8 iunie 2026, autoritățile au notificat Comisia Europeană cu privire la un nou focar de pestă a micilor rumegătoare, de această dată într-o exploatație din județul Mureș — prima apariție a bolii în această zonă, considerată anterior sigură și importantă pentru crescătorii de animale din Transilvania. Ultimul focar raportat anterior la nivel național fusese înregistrat la 5 martie 2025.
Embargoul total și pierderile economice
Noul focar a venit într-un moment nefericit: România tocmai reluase exporturile de oi și capre vii către țările arabe, iar autoritățile estimau posibile exporturi în valoare de 300 de milioane de euro doar în acest an. În primele zece luni ale anului anterior, țara încasase deja peste 210 milioane de euro din exportul de oi vii, fiind trimise peste granițele Uniunii Europene aproximativ un milion de capete, potrivit datelor ANSVSA.
Pe 15 iunie, ANSVSA a cerut Bruxelles-ului să nu aplice un embargo general asupra exporturilor românești, ci să permită menținerea fluxurilor comerciale din zonele considerate sigure. Comisia Europeană nu a acceptat însă această variantă și, la doar două zile distanță, pe 17 iunie, a decis interzicerea completă a mișcărilor de ovine și caprine de pe întreg teritoriul României către orice destinație aflată în afara țării — fie către alt stat membru, fie către o țară terță — până la 31 decembrie 2026. Decizia a fost motivată de faptul că originea infecției din focarul de la Mureș nu fusese stabilită, ceea ce a fost considerat un risc ridicat de răspândire ulterioară a bolii.
La începutul lunii iulie, situația s-a agravat suplimentar: România a intrat într-o carantină națională de 30 de zile, timp în care crescătorii de oi și capre nu au mai avut voie să își mute animalele, fiind necesară aprobarea autorităților sanitar-veterinare inclusiv pentru transportul la abator — o măsură care a dat peste cap planurile a mii de crescători din toată țara.
Campania de vaccinare și nemulțumirea oierilor
Ca răspuns la această criză prelungită, autoritățile au pregătit o campanie amplă de vaccinare, concentrată inițial în județele Constanța și Tulcea — zone aflate pe culoarul de tranzit al mărfurilor și animalelor dintre Ucraina și Portul Constanța, considerate cu risc ridicat de pătrundere și răspândire a virusului, și unde Dunărea joacă rolul unei bariere naturale relevante pentru gestionarea epidemiei. Planul inițial prevedea distribuirea a 1,2 milioane de doze de vaccin, obținute gratuit prin demersurile Comisiei Europene, iar Planul de Acțiune aprobat acum menționează administrarea diferențiată a 1,3 milioane de vaccinuri primite cu titlu gratuit de la forul european.
Anunțul privind vaccinarea nu a fost primit, însă, fără reacții din partea celor direct afectați. Crescătorii de ovine s-au declarat nemulțumiți că nu au fost consultați în privința deciziei de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare, iar mulți au amenințat cu proteste de stradă. Poziția lor nu era una de refuz total al vaccinării, ci una legată de sprijinul financiar: oierii au cerut ca statul să compenseze pierderile economice generate de perioada de imunizare, timp în care animalele nu mai pot fi comercializate în condiții normale — mieii nu mai pot fi trimiși spre piețele europene, iar laptele muls de la animalele vaccinate necesită procesare termică suplimentară înainte de a putea fi valorificat.
Nemulțumirea acumulată în rândul crescătorilor s-a materializat concret marți, când oierii au protestat în Piața Victoriei din București. Principalele nemulțumiri exprimate în cadrul protestului au vizat modul în care au fost gestionate focarele de pestă și variolă ovină, măsurile care au dus la sacrificarea unor animale, precum și interdicția de export impusă pe fondul epidemiei.
Garanțiile oferite de noul Plan de Acțiune
Potrivit unui comunicat oficial al ANSVSA, soluția aprobată acum de Comisia Europeană a fost gândită astfel încât să nu afecteze exporturile de carcase și produse lactate, tocmai pentru că schema completă de imunizare urmează să fie aplicată exclusiv în cele două județe din Dobrogea — o abordare regională, țintită, nu o vaccinare generalizată la nivel național, așa cum a confirmat anterior și ANSVSA, care a precizat explicit că nu s-a decis vaccinarea în masă a ovinelor pe teritoriul întregii țări.
Un element deosebit de important al planului aprobat este componenta comercială: concomitent cu aprobarea Planului de Acțiune, ANSVSA a reușit să securizeze șase piețe terțe de export, în condiții de vaccinare în schemă completă, prin semnarea de tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. În paralel, alte șapte acorduri similare se află în curs de negociere avansată, ceea ce ar garanta, potrivit autorităților, un spectru larg de debușee comerciale imediat ce noul statut epidemiologic al României devine activ oficial.
Practic, aprobarea Planului de Acțiune nu înseamnă redeschiderea imediată a exporturilor, ci mai degrabă crearea cadrului tehnic și diplomatic prin care acest lucru va deveni posibil — motiv pentru care ministrul Tanczos Barna a subliniat că demersurile diplomatice continuă, iar implementarea profesionistă a planului de către ANSVSA rămâne o condiție esențială pentru pasul următor: ridicarea efectivă a restricțiilor de export care afectează sectorul de peste doi ani.
