Amenzi de 800 de milioane de euro pentru 10 bănci din România. Dosarul ROBOR ajunge la final cu sancțiuni fără precedent

Consiliul Concurenței a finalizat o propunere de sancționare a zece bănci din România cu amenzi cumulate de aproximativ 800 de milioane de euro, în cadrul investigației privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR. Este cel mai mare dosar de concurență din istoria României, iar sancțiunile propuse depășesc de peste zece ori totalul amenzilor aplicate de instituție pe parcursul întregului an 2025, care se ridicaseră la 68,9 milioane de euro.

Documentul urmează să fie analizat și aprobat de plenul Consiliului Concurenței, cu o decizie finală așteptată posibil până la sfârșitul lunii iunie, când expiră mandatul actual al echipei de conducere a instituției.

Ce este ROBOR și de ce contează

ROBOR — Romanian Interbank Offered Rate — este rata dobânzii la care băncile se împrumută între ele pe piața interbancară românească. Indicele este relevant pentru stabilirea dobânzilor la o parte importantă a creditelor acordate populației și companiilor. Deși relevanța sa s-a redus în ultimii ani după ce, pentru creditele ipotecare, a fost înlocuit cu indicele IRCC, ROBOR a afectat direct sute de mii de români care aveau credite în lei cu dobândă variabilă raportată la acest indice.

Suspiciunea autorităților este că băncile participante la mecanismul de stabilire a cotațiilor ROBOR s-ar fi înțeles — explicit sau implicit — pentru a influența valoarea indicelui în favoarea lor, ceea ce ar fi condus la dobânzi artificiale mai mari pentru credite și, implicit, la plăți mai mari din buzunarul românilor.

Cele zece bănci vizate

Investigația vizează toate cele zece bănci participante la mecanismul de stabilire a cotațiilor ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România. Practic, este vorba despre cele mai mari și mai importante instituții financiare din sistemul bancar românesc, care cumulează cea mai mare parte a activelor bancare din țară.

Toate cele zece instituții au posibilitatea de a formula observații și de a prezenta puncte de vedere înainte ca plenul Consiliului Concurenței să adopte o decizie finală. Raportul preliminar, întins pe aproximativ 700 de pagini, a fost transmis atât instituțiilor financiare implicate, cât și Băncii Naționale a României.

Cum a început ancheta

Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022, când inspectorii Consiliului Concurenței au efectuat controale inopinate la instituțiile de credit participante la calculul ROBOR. Acțiunile au urmărit identificarea unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale privind stabilirea cotațiilor utilizate la calculul indicelui.

Metodele folosite în cadrul verificărilor au fost extrem de minuțioase. Inspectorii au analizat calculatoare, telefoane mobile și corespondență electronică aparținând unor angajați din departamentele de trezorerie, dar și unor membri ai conducerii executive. Au fost examinate emailuri și conversații din aplicații de mesagerie, cu cuvinte cheie care includeau numele dealerilor din alte bănci și referințe la discuții despre cotații ROBOR. Mai mult, a fost verificată inclusiv corespondența președinților de bănci cu departamentele proprii de Trezorerie — un semnal că ancheta a vizat nivelul cel mai înalt de decizie din instituțiile financiare.

Sancțiuni fără precedent în România

Suma totală propusă de 800 de milioane de euro este pur și simplu fără precedent în peisajul concurențial din România. Pentru comparație, toate amenzile aplicate de Consiliul Concurenței pe parcursul anului 2025 au totalizat 68,9 milioane de euro — mai puțin de o zecime din suma propusă acum pentru un singur dosar.

Sancțiunile individuale pentru fiecare bancă nu au fost dezvăluite, însă surse din piață sugerează că unele instituții s-ar putea confrunta cu amenzi de ordinul sutelor de milioane de lei, suficiente pentru a afecta semnificativ profitabilitatea lor pe termen scurt. Băncile vor putea contesta sancțiunile în instanță, astfel că procesul juridic ar putea dura ani de zile înainte de o decizie definitivă și irevocabilă.

Decizia plenului, așteptată în zilele următoare

Potrivit surselor citate de profit.ro, decizia plenului Consiliului Concurenței ar urma să fie luată în perioada imediat următoare, posibil înainte de 30 iunie 2026, când se termină mandatul actual al echipei de conducere a instituției. Orice întârziere ar putea amâna dosarul până după instalarea noii conduceri, ceea ce ar putea schimba dinamica și calendarul procedurii.