
ANAF a intensificat, în ultima perioadă, verificările îndreptate către persoanele fizice ale căror cheltuieli, investiții sau achiziții nu par să corespundă cu veniturile declarate oficial la Fisc. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, în intervalul iulie 2025 – mai 2026, inspectorii au efectuat peste 1.000 de verificări, stabilind obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei. În aceeași perioadă, au fost instituite măsuri asigurătorii în valoare de 123,5 milioane de lei, menite să garanteze recuperarea sumelor datorate bugetului de stat.
Ce urmăresc, de fapt, inspectorii ANAF
Verificările realizate de ANAF nu se limitează strict la veniturile declarate oficial de contribuabili, ci vizează întregul traseu al banilor prin conturile și activitatea financiară a persoanei verificate. Inspectorii analizează depunerile de numerar efectuate atât în conturile bancare personale, cât și în conturile firmelor la care contribuabilul este asociat, precum și achizițiile de locuințe, terenuri, autoturisme sau alte bunuri de valoare plătite cu numerar.
Sunt urmărite, de asemenea, împrumuturile pe care contribuabilii le acordă propriilor societăți, majorările de capital social, dar și sumele pe care aceștia susțin că le-au păstrat, sub formă de economii, în numerar, fie în țară, fie în străinătate. Veniturile declarate ca fiind obținute în alte state intră, la rândul lor, sub lupa inspectorilor, mai ales atunci când acestea nu pot fi confirmate prin documente concrete sau prin schimbul oficial de informații dintre autoritățile fiscale din diferite țări.
Explicații care nu au trecut testul verificărilor
Pe parcursul acestor controale, inspectorii ANAF au întâlnit și situații în care persoanele indicate drept sursă a unor sume de bani nu aveau, de fapt, capacitatea financiară reală de a acorda respectivele fonduri. În alte cazuri, contribuabilii verificați nu au reușit să prezinte documente concrete prin care să demonstreze de unde provin banii și pe ce traseu au ajuns în posesia lor.
Potrivit precizărilor ANAF, o simplă declarație conform căreia banii provin din economii ținute acasă, din venituri obținute în străinătate sau din împrumuturi primite de la rude ori cunoscuți nu este considerată suficientă pentru a justifica sumele respective. Persoana aflată sub control trebuie să demonstreze concret momentul în care au fost obținuți banii, valoarea exactă a acestora și faptul că sumele existau, în mod real, în perioada analizată de inspectori.
Venituri nedeclarate, descoperite pe parcursul controalelor
Pe lângă situațiile în care proveniența banilor rămâne complet nejustificată, inspectorii ANAF identifică frecvent și venituri provenite din surse cunoscute, dar care nu au fost declarate niciodată autorităților fiscale. Printre acestea se numără veniturile obținute din chirii, cele rezultate din activități independente, sumele provenite din transferul unor titluri de valoare, veniturile din operațiuni derulate în străinătate, dar și alte categorii de venituri supuse, în mod normal, impozitării.
În astfel de situații, ANAF recalculează obligațiile fiscale datorate, conform regulilor specifice fiecărei categorii de venit identificate.
Cum ajunge o persoană fizică să fie verificată
Selectarea persoanelor fizice supuse controalelor se face pe baza unei analize de risc realizate de sistemul informatic al ANAF. Potrivit Codului de procedură fiscală, diferența dintre veniturile estimate de instituție și cele declarate efectiv de contribuabil este considerată semnificativă atunci când depășește, simultan, 10% din veniturile declarate și pragul valoric de 50.000 de lei.
În cadrul procesului de verificare sunt analizate drepturile și obligațiile patrimoniale ale persoanei vizate, conturile bancare deținute, investițiile realizate, bunurile aflate în proprietate și, în general, toate fluxurile financiare considerate relevante pentru stabilirea situației fiscale reale. ANAF poate, de asemenea, să compare informațiile declarate de contribuabil cu date obținute direct de la bănci, instituții publice, plătitori de venituri sau alte entități cu care persoana verificată a avut, de-a lungul timpului, relații economice sau juridice.
Etapele procedurii de verificare
Persoanele identificate cu un nivel ridicat de risc fiscal primesc, într-o primă etapă, o notificare de conformare, având la dispoziție 30 de zile pentru a-și reanaliza situația fiscală și, dacă este cazul, pentru a depune sau corecta declarațiile deja transmise către ANAF.
Dacă situația nu este clarificată în această etapă, urmează transmiterea unui aviz oficial de verificare, moment din care contribuabilul beneficiază de un termen de până la 60 de zile pentru a prezenta documentele justificative solicitate. Acest termen poate fi prelungit o singură dată, cu încă 30 de zile suplimentare, la cererea contribuabilului.
Pe parcursul procedurii, inspectorii pot solicita inclusiv o declarație detaliată de patrimoniu și venituri din partea persoanei verificate. Dacă documentele justificative nu sunt prezentate în termenele stabilite, verificarea continuă, de la acel moment, exclusiv pe baza informațiilor pe care autoritățile fiscale le au deja la dispoziție.
Cele mai mari sume stabilite în urma controalelor
În intervalul iulie 2025 – mai 2026, cele mai mari trei creanțe fiscale suplimentare, stabilite în urma verificărilor ANAF, au fost următoarele: 23,07 milioane de lei, într-un dosar aflat în instrumentarea Administrației Județene a Finanțelor Publice Prahova; 22,53 milioane de lei, într-un dosar gestionat de Serviciul Verificări Fiscale București; și 21,58 milioane de lei, într-un alt dosar aflat, de asemenea, în lucru la Serviciul Verificări Fiscale București.
Doar în luna mai 2026, inspectorii ANAF au emis 56 de decizii de impunere, cu o valoare totală de 54,63 milioane de lei, cea mai mare creanță fiscală stabilită într-un singur dosar, din această lună, ridicându-se la aproape 11 milioane de lei.
Aceste cifre confirmă intensificarea vizibilă a controalelor ANAF asupra persoanelor fizice ale căror active, cheltuieli sau investiții par să depășească semnificativ nivelul veniturilor declarate oficial, autoritățile fiscale urmărind, în continuare, identificarea și recuperarea sumelor considerate nejustificate din punct de vedere fiscal.

