Filmul „Copiii celorlalți”/„Les enfants des autres” al regizoarei franceze Rebecca Zlotowski începe ca o comedie romantică, dar începe apoi să capete adâncime pe negândite. E călătoria unei femei de la statutul de fericită la cel de femeie împlinită – călătorie care, privită din exterior, poate fi invizibilă pentru mulți. Pelicula e de vineri, 25 august, în cinematografe.
Când a scris scenariul pentru „Copiii celorlalți”/„Les enfants des autres”, Rebecca Zlotowski nu știa, desigur, bancul: „Bulă, ai făcut o facultate? / Nu, dar am un prieten care a făcut”. De fapt, inițial dorea să facă un film despre impotența masculină, adaptând romanul lui Romain Gary „Dincolo de limita aceasta biletul își pierde valabilitatea”/„Au-delà de cette limite votre ticket n’est plus valable” (1975). Și-a dat seama destul de devreme că nu avea sens să vorbească despre impotență când ce o frământa era faptul că până la 40 de ani nu reușise să rămână însărcinată și să trăiască ceea ce va numi în film „experiența colectivă a maternității”.
Așa a conceput cel mai personal film al său, cu o eroină profesoară (meserie pe care și ea a avut-o), care și-a pierdut – la fel ca ea – mama în copilărie și al cărei tată e interpretat pe ecran de tatăl ei real, Michel Zlotowski. În mod inexplicabil, când a terminat de scris scenariul și se pregătea să intre în preproducție, a rămas însărcinată. Altă coincidență – filmările au durat, la fel ca o sarcină normală, nouă luni – ar putea sugera că, atunci când ne dorim ceva din toată inima, primul pas e să ne proiectăm dorințele într-un mod cât mai palpabil.
Citește și: Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, confirmă: „Indexarea pensiilor și salariilor se amână pentru 2025
