Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a salutat decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), apreciind că aceasta este în concordanță cu poziția exprimată de România și creează premisele pentru o aplicare mai strictă a mandatelor europene de arestare noteaza digi24.ro
Cum funcționează noua procedură
Conform hotărârii CJUE, dacă un stat membru refuză să predea o persoană vizată de un mandat european de arestare pentru a executa pedeapsa pe teritoriul său, acesta trebuie să obțină acordul explicit al instanțelor din statul care a emis mandatul. În lipsa acestui consimțământ și a documentelor aferente – hotărârea de condamnare și certificatul aferent – persoana în cauză trebuie predată obligatoriu statului emitent.
Ministerul de Externe subliniază că obiectivul reinserției sociale nu poate fi folosit ca motiv absolut pentru a bloca predarea infractorilor. În plus, instanțele din statul unde s-a pronunțat condamnarea pot decide să refuze transmiterea documentelor și a certificatului, invocând propria politică penală.
Reacția ministrului Oana Țoiu
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a salutat hotărârea, numind-o „o veste bună pentru noi și o veste proastă pentru infractorii de lux”. Ea a explicat că persoanele condamnate în România nu vor mai putea evita închisoarea refugiindu-se în alte state europene care le-ar fi permis executarea pedepsei într-o formă mai blândă.
„Cei care fug de justiția din România nu se mai pot ascunde în state prietene unde ar fi executat pedepse mai ușoare. De acum, fără acordul României, predarea devine obligatorie”, a transmis Țoiu. Totodată, ministra a felicitat echipa MAE care a reprezentat România la CJUE, subliniind contribuția Emilia Gane și Mihaela Chicu, specialiste în contencios european.
Ce înseamnă pentru România
Hotărârea CJUE, pronunțată în cauza C-305/22, întărește principiul încrederii reciproce între statele membre, dar limitează abuzurile. În cazurile în care un stat refuză predarea fără respectarea condițiilor esențiale, mandatul de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent are dreptul să-și execute pedeapsa pe propriul teritoriu.
MAE consideră că această decizie întărește cooperarea judiciară și consolidează poziția României în fața altor state membre, care nu vor mai putea bloca predarea persoanelor condamnate.
