Inflația în zona euro a înregistrat o scădere semnificativă în luna iunie, depășind așteptările analiștilor și oferind o perspectivă mai optimistă asupra economiei europene. Datele preliminare publicate de Eurostat indică o temperare a creșterii prețurilor, un semn că presiunea inflaționistă, alimentată anterior de factori precum conflictul din Orientul Mijlociu, începe să se diminueze. Această evoluție reduce presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE), care monitorizează atent indicatorii economici pentru a-și ajusta politicile monetare.
Scădere anuală și lunară a prețurilor
Potrivit estimărilor Eurostat, inflația anuală în zona euro a coborât la 2,8% în iunie, față de 3,2% în luna mai. Aceasta reprezintă cea mai scăzută rată înregistrată din septembrie 2023 și se situează sub prognoza de 3,0% anticipată de economiști. Mai mult, pe parcursul lunii iunie, prețurile au înregistrat o ușoară scădere lunară de 0,1%, marcând prima retragere a prețurilor la nivel lunar în acest an, după o perioadă de creșteri constante. Această dinamică sugerează o normalizare a pieței și o potențială stabilizare a costurilor pentru consumatori și companii.
Energia, deși încă un factor important, își pierde din influența asupra inflației generale. Rata de creștere a prețurilor la energie, care a fost un motor principal al inflației în lunile precedente, a scăzut la 8,7% în iunie, comparativ cu 10,8% în mai. Această decelerare este atribuită parțial stabilizării piețelor petroliere și de gaze, influențate de încetarea focului dintre SUA și Iran și de redeschiderea unor rute comerciale strategice. Deși energia rămâne cea mai importantă componentă a inflației, tendința sa de creștere accentuată pare să se inverseze, contribuind la temperarea generală a prețurilor.
Pe lângă energia, și alte sectoare au înregistrat o încetinire a inflației. Rata inflației de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, a scăzut de la 2,6% la 2,4%. Acest indicator este considerat crucial de către BCE pentru a evalua persistența presiunilor inflaționiste. De asemenea, inflația din sectorul serviciilor a scăzut de la 3,5% la 3,2%, iar cea a produselor alimentare, a alcoolului și a tutunului s-a temperat de la 1,9% la 1,6%. Inflația bunurilor industriale, excluzând energia, s-a menținut constantă la 0,9%, indicând o stabilitate în acest segment.
Situația inflaționistă a variat considerabil între statele membre ale zonei euro. Malta a înregistrat cea mai scăzută rată anuală, de 1,9%, urmată de Franța și Estonia, ambele cu 2,0%. Germania, cu 2,4%, și Finlanda, cu 2,7%, s-au situat, de asemenea, sub media zonei euro. În contrast, Lituania a raportat cea mai ridicată rată anuală, de 5,5%, urmată de Bulgaria (5,3%), Croația (4,2%) și Cipru (4,0%). Aceste diferențe subliniază specificitățile economice și politicile naționale implementate în fiecare țară.
Pe o bază lunară, mai multe țări au înregistrat scăderi ale prețurilor. Belgia, Bulgaria, Estonia și Luxemburg au consemnat o reducere de 0,4%, în timp ce Franța, Austria și Finlanda au înregistrat o scădere de 0,3%. În sens invers, cele mai accentuate creșteri lunare s-au observat în Malta (1,0%), Cipru (0,8%) și Spania și Lituania (0,6% fiecare). Aceste variații lunare reflectă dinamica piețelor interne și impactul diferitelor politici economice.
Marile economii ale zonei euro au raportat, în general, o inflație mai redusă. În Germania, rata armonizată a scăzut la 2,4%, iar indicatorul național a coborât la 2,3%, influențat de prăbușirea inflației la sectorul energetic. Franța a înregistrat o scădere și mai accentuată, rata armonizată ajungând la 2,0%, iar cea națională la 1,8%, cel mai scăzut nivel din ultimul an, datorită încetinirii inflației la combustibili. Italia a reprezentat o excepție, rata sa armonizată scăzând nesemnificativ la 3,1%, din cauza creșterii facturilor la energie pentru gospodării, care au continuat să crească pe piața reglementată, chiar și în contextul scăderii prețului benzinei.
Analiștii economici consideră că economia zonei euro nu generează suficientă dinamică pentru a determina o creștere rapidă a prețurilor. Joe Nellis, consilier economic, subliniază că, deși războiul din Orientul Mijlociu a crescut costurile, reticența companiilor de a investi și prudența gospodăriilor în cheltuieli limitează presiunea inflaționistă. Se anticipează o continuare a reducerii presiunii inflaționiste, pe fondul stabilizării piețelor energetice și a riscului redus de șocuri petroliere. În acest context, BCE ar putea adopta o poziție de așteptare în privința majorării ratelor dobânzilor, având în vedere economia slabă și inflația sub control.
Sursa: digi24.ro
