Vladimir Putin nu va fi judecat în lipsă pentru crime de agresiune împotriva Ucrainei atâta timp cât ocupă funcția de președinte al Rusiei. Decizia face parte din planul occidental de înființare a unui tribunal special dedicat acestui conflict, însă implică anumite limite impuse de contextul politic și diplomatic actual scrie digi24.ro
Tribunalul special va avea competență doar în prezența fizică a inculpaților
Potrivit oficialilor europeni implicați în proiect, tribunalul special propus de statele occidentale va putea ancheta și judeca lideri ruși de rang înalt doar dacă aceștia sunt prezenți fizic în sala de judecată. Această condiție se aplică nu doar lui Vladimir Putin, ci și premierului Mihail Mișustin și ministrului de externe Serghei Lavrov. Întrucât Rusia nu recunoaște invazia Ucrainei ca o agresiune și refuză cooperarea cu Occidentul, prezența acestor lideri în fața tribunalului este extrem de puțin probabilă.
Un proces în lipsă ar putea fi luat în considerare doar după ce Putin nu va mai deține funcția de președinte. Aceste prevederi sunt incluse în proiectul de acord pregătit pentru înființarea tribunalului sub egida Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg. Deși organizația nu face parte din Uniunea Europeană, proiectul este susținut activ de aceasta.
La finalul lunii martie, grupul de lucru „Core Group” a încheiat redactarea a trei documente esențiale: un acord bilateral între Ucraina și Consiliul Europei, statutul tribunalului și regulile administrative de funcționare. Semnarea acordului este programată pentru 9 mai, la Kiev, cu ocazia Zilei Europei, însă data exactă depinde de aprobările politice.
Limitarea proceselor în lipsă este rezultatul unui compromis între statele participante, după luni de negocieri. După semnarea documentelor de către Ucraina, textul va fi votat în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde se așteaptă o majoritate de două treimi în favoarea proiectului. Țări precum Ungaria și Serbia ar putea vota împotrivă sau s-ar putea abține, dar nu pot bloca inițiativa prin veto.
Pe lângă statele europene, țări democratice din afara continentului – Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia – sunt așteptate să se alăture inițiativei. În schimb, Statele Unite nu au fost prezente la reuniunea din martie și nu și-au exprimat clar intenția de a participa, mai ales în contextul unei posibile schimbări de politică odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
După ratificarea acordurilor, tribunalul va fi înființat la Haga, oraș cunoscut pentru rolul său în justiția internațională și gazdă a Curții Internaționale de Justiție și a Curții Penale Internaționale. CPI a emis deja un mandat de arestare separat pe numele lui Putin și al unui oficial rus pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni.
Ultima dată când crima de agresiune a fost judecată într-un tribunal internațional a fost la procesele de la Nürnberg, după al Doilea Război Mondial, sub acuzația de „crime împotriva păcii”. Acum, inițiativa europeană încearcă să reînvie această formă de justiție internațională, deși cu numeroase constrângeri politice.
