Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a reacționat ferm la declarațiile recente ale premierului, acuzând Guvernul că exercită presiuni asupra justiției. Instanța supremă consideră că intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională într-un litigiu aflat încă pe rol reprezintă o interferență nejustificată și o situație fără precedent în activitatea judiciară.
Instanța supremă respinge disputa publică și subliniază respectarea legii
Judecătorii Înaltei Curți au subliniat, printr-un comunicat transmis joi, că nu vor răspunde acestor afirmații printr-o dispută publică. Toate aspectele de drept vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor legale, cu respectarea strictă a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice. ICCJ a luat act de declarațiile publice ale prim-ministrului privind posibilitatea ca Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu un proces aflat în curs de soluționare. Instanța a precizat că nu va comenta public aspecte care fac obiectul unui dosar aflat pe rol, acestea urmând a fi analizate doar în cadrul procedurilor judiciare. Această poziție subliniază angajamentul instanței de a menține independența actului de justiție și de a nu permite influențe externe asupra deciziilor sale.
Potrivit Înaltei Curți, este o premieră ca o parte implicată într-un litigiu să califice public activitatea instanței drept neconstituțională înainte de soluționarea definitivă a cauzei. De asemenea, este prima dată când se formulează acuzații potrivit cărora judecătorii și-ar fi depășit atribuțiile în timpul unui proces aflat pe rol. Această situație este considerată de judecători ca fiind deosebit de gravă, deoarece afectează încrederea publică în sistemul judiciar și în independența acestuia.
Judecătorii atrag atenția asupra faptului că aceste declarații provin dintr-un Guvern demis, care, conform Constituției, exercită doar atribuții limitate până la învestirea unui nou Executiv. Competențele unui Guvern în această situație sunt restrânse, destinate exclusiv administrării treburilor publice curente. Aceste atribuții nu pot fi extinse la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care depășesc acest cadru, chiar dacă se invocă o legătură cu activitatea curentă, conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție.
Înalta Curte a subliniat în comunicatul său că este „fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia”. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât afirmațiile provin de la un Guvern demis, aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale. Competențele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, conform art. 110 alin. (4) din Constituție.
Instanța supremă avertizează că astfel de poziții publice adoptate de Guvern pot afecta în mod semnificativ independența justiției și, implicit, încrederea cetățenilor în actul de judecată. Într-un stat de drept, soluționarea litigiilor se bazează pe lege și pe argumente juridice prezentate în fața instanței, nu pe influența declarațiilor publice. Procesele trebuie decise în sala de judecată, prin hotărâri motivate, fără presiuni externe sau încercări de influențare a deciziilor judecătorilor. Această poziție a Înaltei Curți reiterează importanța separării puterilor în stat și a respectării rolului constituțional al fiecărei instituții.
Sursa: realitatea.net
