România dispune de adăposturi de protecție civilă, însă numărul acestora este mult prea mic, iar multe dintre ele nu sunt funcționale. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, atrage atenția că lipsa investițiilor și neînțelegerea rolului acestor spații reprezintă un risc major pentru siguranța populației.
Adăposturile există, dar sunt insuficiente și nefuncționale în mare parte
Invitat miercuri seară la Medika TV, Raed Arafat a explicat că, deși România are adăposturi de protecție civilă, acestea nu acoperă nevoile reale ale populației și necesită investiții serioase pentru a putea fi utilizate în situații de criză. Potrivit șefului DSU, nu toate adăposturile sunt puse la punct, iar multe dintre ele nu sunt operaționale.
„Există o hartă interactivă cu adăposturile pe aplicația DSU, dar trebuie spus clar: nu sunt suficiente și nu toate sunt funcționale. Avem rapoarte clare care arată că este nevoie de investiții consistente. Din păcate, nu toată lumea înțelege cât de important este rolul acestor adăposturi și faptul că ele trebuie să existe în număr mult mai mare”, a declarat Raed Arafat.
Acesta a precizat că autoritățile lucrează în prezent la identificarea unor spații alternative care ar putea fi utilizate în caz de urgență, precum parcările subterane, alte spații aflate sub nivelul solului sau infrastructuri deja existente. Stațiile și tunelurile de metrou pot reprezenta, de asemenea, soluții temporare pentru adăpostirea populației în anumite scenarii.
În București, cele mai multe spații care pot fi folosite ca adăposturi se află la subsolurile blocurilor cu peste zece etaje, în timp ce numărul adăposturilor deținute de agenți economici este mult mai redus. Raed Arafat a subliniat că procesul de evaluare și extindere a acestor spații este unul de durată și că domeniul este încă mult în urmă față de nevoile reale.
Șeful DSU a făcut apel la populație ca, în situații de urgență, să respecte instrucțiunile transmise de autorități prin mesajele oficiale, acestea fiind esențiale pentru siguranța cetățenilor.
Datele Curții de Conturi confirmă problemele semnalate. Bucureștiul și județul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecție civilă – 588 – însă doar aproximativ o treime dintre acestea sunt funcționale. Județe precum Dolj, Galați și Prahova au peste 180 de adăposturi, în timp ce Constanța, Bihor și Brașov au sub 120.
La celălalt capăt al clasamentului se află județe cu un număr extrem de redus de adăposturi. În Caraș-Severin există doar 8, în Tulcea 6, în Dâmbovița și Buzău câte 5, iar județele Vrancea și Giurgiu au doar 3 adăposturi fiecare. Județul Neamț se află într-o situație critică, cu un singur adăpost de protecție civilă.
Raportul Curții de Conturi mai arată că România are de aproximativ zece ori mai puține adăposturi pentru populația civilă decât Finlanda, o țară cu mai puțin de șase milioane de locuitori, dar cu o infrastructură de protecție civilă mult mai bine pusă la punct. Diferența scoate în evidență vulnerabilitatea României în cazul unor situații extreme, inclusiv conflicte armate.
