Duminică, 20 octombrie 2024, cetățenii din Republica Moldova au fost chemați la urne pentru a-și alege președintele și pentru a se pronunța asupra aderării la Uniunea Europeană printr-un referendum constituțional.
Această zi reprezintă un moment decisiv în istoria politică a țării, fiind un dublu scrutin care ar putea să contureze clar viitorul Moldovei: între Est și Vest, între neutralitate și integrarea în comunitatea europeană.
Citește și: Cum un apel pentru „pizza” a salvat viața unei femei: Cazul emoționant din Londra
Rezultate ora 13, după procesarea a 99.32% din voturi
La oa 13.00, au fost anunțate rezultatele după procesarea a 99.32% din voturi:
Citește și: Nikolai Patrușev: Declarații controversate despre viitorul Moldovei, Ucrainei și poziția Uniunii Europene
Maia Sandu 42,31%
Alexandr Stoianoglo 26,09%
Rezultate referendum pro-UE după ce 99.41% din voturi au fost procesate:
Da 50.39%
Nu 49.61%
Este o diferență de aproximativ 11500 de voturi.
Informaţiile publicate de <a href=”https://euronews.ro”>euronews.ro</a> pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Citește și: O pensionară a avut nevoie de trei ambulanțe pentru a ajunge la spital
ACTUALIZARE ora 23.38: După procesarea peste 70% din procesele verbale la referendumul pentru aderarea la UE, cifrele arată că 55,3% dintre alegători au votat „NU”, iar 44,6% – „DA”.
În ceea ce privește alegerile prezidențiale, după centralizarea a 68% din procesele verbale, Maia Sandu rămâne pe primul loc, fiind urmată de candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Cei doi se vor confrunta cel mai probabil în turul II, peste două săptămâni.
În cazul referendumului pentru aderarea la UE, primele procese verbale (494) procesate arată că opțiunea „DA” a fost aleasă de 41% dintre alegători. Restul de 58% au ales opțiunea „NU”.
De menționat că numărul de procese verbale este încă mic și nu este neapărat relevant pentru întreaga țară.
După procesarea a 456 de procese-verbale procesate, din cele 2219 din țară – adică 20%, cel mai mare scor îl are Maia Sandu, cu 33,7%, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo care a acumulat 30,09%.
Renato Usatîi a acumulat circa 15%, Victoria Furtună a acumulat 6,34%, pentru Irina Vlah au votat circa 6%, Vasile Tarlev are 4%, Ion Chicu a acumulat circa 2,07%, Octavia Țîcu are la moment 0,91%, Andrei Năstase – 0,72%, Natalia Morari – 0,67% și Tudor Ulianovschi – 0,58
După numărarea a 14,38% din procesele verbale, Maia Sandu acumulează 34,12% din voturi, Alexandr Stoianoglo 30,06% și Renato Usatîi 15,11%, Irina Vlah 5,99%, Victoria Furtună 5,78%.
Astfel, dacă rezultatele se păstrează până la contabilizarea tuturor proceselor verbale, peste două săptămâni urmează să aibă loc turul II al scrutinului prezidențial.
UPDATE 22:00: Două secții de votare din București și două din Moscova au prelungit programul de votare până la ora 23.00, din pricina cozilor interminabile de persoane doritoare să voteze. În trei secții de vot din Chișinău a fost prelungit programul până la ora 22.00
Secțiile de votare s-au închis oficial ACTUALIZARE
21.00: Secțiile de votare s-au închis în Republica Moldova. Peste 1.155.000 de moldoveni au reușit să voteze până la această oră, ceea ce înseamnă 51,40% din numărul total de alegători. La București, programul a fost prelungit cu două ore, deoarece mulți oameni se aflau încă la coadă.
Referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană
Pe lângă alegerile prezidențiale, cetățenii au avut de răspuns la o întrebare crucială: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Acest referendum are o importanță deosebită, deoarece modificarea constituțională ar deschide calea formală către aderarea la UE, un pas dorit de o mare parte a electoratului pro-european, dar vehement contestat de tabăra pro-rusă.
Până la ora 18:00, conform datelor oficiale de la Comisia Electorală Centrală (CEC), pragul de validare al referendumului a fost deja depășit. 1.228.650 de cetățeni, reprezentând 42,44% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale, au votat pentru schimbarea Constituției. Pragul minim pentru validarea referendumului era de 33,3%, ceea ce înseamnă că rezultatele acestui referendum vor fi luate în considerare.
Prezența la urne și diaspora
La ora 20:26, datele furnizate de CEC arătau că peste 50% dintre alegători și-au exprimat votul, ceea ce asigură validarea atât a alegerilor prezidențiale, cât și a referendumului.
În diaspora, peste 180.000 de cetățeni au votat până la ora 18:00, o participare semnificativă în condițiile în care moldovenii din străinătate joacă un rol esențial în astfel de scrutinuri, având o înclinație pro-europeană. Cele mai mari prezențe la vot s-au înregistrat în secțiile de vot din Franța, Italia, Turcia și România.
Exit-Poll și motivele pentru care nu a fost organizat
Deși exit-poll-urile sunt comune în multe alegeri, în cazul scrutinului din Republica Moldova din 2024, nu s-a desfășurat niciun astfel de sondaj.
Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare a CEC, a explicat că nu au existat solicitări pentru organizarea de exit-poll-uri. Cererile pentru acestea trebuiau depuse până la data de 13 octombrie 2024, iar nicio organizație nu a solicitat dreptul de a efectua aceste sondaje electorale.
În lipsa unui exit-poll, primele rezultate parțiale vor fi anunțate după ora 22:00, pe baza centralizării voturilor din aproximativ 50% din secțiile de votare. Rezultatele finale sunt așteptate luni, 21 octombrie, când CEC va prezenta într-un briefing de presă datele preliminare ale alegerilor prezidențiale și referendumului.
Alegerile prezidențiale din 2024: Candidații și miză
Pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, 11 candidați s-au înscris în cursa electorală. Printre favoriți se numără președintele în exercițiu, Maia Sandu, și fostul președinte Igor Dodon, amândoi reprezentând direcții politice complet opuse. În timp ce Maia Sandu susține un viitor european pentru Moldova, Igor Dodon și-a reafirmat poziția de neutralitate și apropiere de Rusia.
Miza acestor alegeri nu este doar alegerea viitorului președinte, ci și stabilirea unei direcții clare pentru Moldova. Alegătorii decid în același timp și viitorul geopolitic al țării: continuarea reformelor orientate către Uniunea Europeană sau o cale de compromis între Est și Vest.
Validarea alegerilor prezidențiale
La ora 14:30, pragul de validare pentru alegerile prezidențiale fusese deja atins, cu 953.000 de cetățeni, reprezentând 33,3% din electorat, prezenți la urne.
Procesul de vot s-a desfășurat fără incidente majore, iar participarea masivă din diaspora, unde au votat peste 150.000 de moldoveni până la ora 18:00, indică o mobilizare puternică a electoratului din străinătate.
Ce urmează?
Cu urnele închizându-se la ora 21:00, Moldova se pregătește să afle primele rezultate ale alegerilor prezidențiale și ale referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană. Indiferent de rezultatul final, aceste alegeri și referendum vor avea un impact profund asupra viitorului țării, fie prin accelerarea drumului către UE, fie prin consolidarea unui nou echilibru politic intern.
