Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra faptului că majorarea salariului de bază minim brut pe țară, intrată în vigoare la 1 iulie, vine cu o întârziere semnificativă de șase luni față de termenul inițial. Mai mult, sindicaliștii subliniază că această creștere nu reușește să compenseze nici măcar pierderea puterii de cumpărare acumulate de lucrători în ultimul an și jumătate. Potrivit estimărilor BNS, românii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare, salariul minim ar trebui să atingă 5.000 de lei brut până la 1 ianuarie 2027.
Reprezentanții BNS invocă prevederile Legii nr. 283/2024, care stipulează că salariul minim ar fi trebuit stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026, pentru a asigura niveluri adecvate. Mecanismul legal prevedea o valoare a salariului minim între 4.325 lei și 4.590 lei, calculată pe baza formulei din lege și a câștigului salarial mediu brut. Cu toate acestea, aproximativ 1,76 milioane de salariați, inclusiv cei remunerați cu salariul minim și cei din intervalul 4.050 – 4.325 lei, au fost afectați de negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri. Guvernul a optat pentru o creștere la cel mai scăzut nivel permis de lege și a amânat implementarea acesteia până în iulie 2026.
Sindicaliștii consideră că amânarea creșterii salariului minim a fost o măsură compensatorie acordată mediului de afaceri, afectat de deciziile fiscale și economice ale Guvernului, precum liberalizarea pieței energiei, creșterea TVA și a accizelor, sau introducerea impozitului pe cifra de afaceri. Aceștia subliniază că o mare parte din aceste măsuri au fost transferate în lanțul de prețuri, afectând direct și indirect cei mai vulnerabili salariați. Consecințele sunt clare: în 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net (2.574 lei) s-a diminuat cu aproximativ 227 lei lunar, iar inflația din primul semestru al anului 2026 a generat o pierdere suplimentară de circa 111 lei lunar.
În total, în decurs de 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, echivalentul unei diminuări de circa 13%. Majorarea salariului minim din iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei, nu reușește să compenseze această pierdere. România continuă să ocupe poziții fruntașe în Uniunea Europeană în ceea ce privește sărăcia în muncă, nivelul salariului minim fiind departe de a fi adecvat conform directivelor europene și convențiilor internaționale.
BNS a atras atenția, în timpul transpunerii Directivei 2022/2041, asupra necesității introducerii unor mecanisme de corecție a creșterii salariului minim în cazul variațiilor semnificative între nivelul prognozat și cel realizat al indicatorilor utilizați. Situația actuală confirmă această necesitate: rata inflației în 2025 a fost de 7,3%, depășind prognoza de 4,4%, iar inflația prognozată pentru 2026 a fost deja majorată la 7,9%. Aceste date ar trebui să stea la baza stabilirii salariului minim pentru anul 2027, proces care implică negocieri între Guvern, organizațiile patronale și sindicale.
Blocul Național Sindical solicită viitorului Guvern stabilirea salariului de bază minim brut pe țară la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Această măsură este considerată esențială pentru recuperarea erodării puterii de cumpărare din ultimii doi ani și pentru respectarea principiilor europene privind salariul minim adecvat. Sindicaliștii susțin că un salariu minim transparent, stabilit în funcție de necesitățile lucrătorului și ale familiei sale, ținând cont de condițiile economice și sociale, poate contribui la reducerea sărăciei, stimularea cererii interne, îmbunătățirea accesului la locuri de muncă și reducerea inegalităților salariale.
Sursa: digi24.ro
