
Sporurile salariale reprezintă un aspect important al veniturilor angajaților din România, iar reglementările privind acestea pot influența semnificativ salariul net al unei persoane în funcție de vechimea sa în muncă. Guvernul a adoptat măsuri care stabilesc limite clare pentru salarizare și sporuri în anul 2025, păstrând prevederile stabilite anterior.
Vechimea în muncă este un criteriu esențial în determinarea anumitor beneficii salariale. Conform legislației, vechimea în muncă reprezintă perioada în care un angajat a lucrat sub un contract individual de muncă, desfășurând activități profesionale ca salariat. Această perioadă influențează dreptul la sporuri și alte beneficii, în funcție de reglementările în vigoare. În sectorul public, sporul de vechime este reglementat prin lege și se acordă conform unor procente stabilite clar, în timp ce în sectorul privat acest spor poate fi acordat doar dacă este inclus în contractul individual de muncă.
Citește și: Cum să Crești Productivitatea Afacerii Tale Online: Strategii Eficiente de Marketing Digital pentru 2025
Pentru determinarea vechimii în muncă, se ia în considerare perioada efectiv lucrată, indiferent de numărul de ore prestate. Totuși, anumite perioade sunt excluse din calcul, precum absențele nemotivate și concediile fără plată. Pe de altă parte, perioadele de formare profesională fără plată, cele de probă sau concediul de îngrijitor sunt incluse în calculul vechimii.
În sectorul bugetar, Legea 153/2017 reglementează sporul de vechime, stabilind procente în funcție de anii de experiență. Acestea sunt următoarele:
Citește și: Ce sacouri se potrivesc la birou
- Între 3 și 5 ani de muncă: spor de 7,5% din salariul de bază;
- Între 5 și 10 ani: spor de 5%;
- Între 10 și 15 ani: spor de 5%;
- Între 15 și 20 de ani: spor de 2,5%;
- Peste 20 de ani: spor de 2,5%.
În sectorul privat, Codul Muncii nu prevede obligativitatea acordării acestui spor, însă angajatorii pot decide să îl ofere în baza negocierilor contractuale. Astfel, dacă sporul este inclus în contract, acesta devine obligatoriu pentru angajator. Totuși, procentele și condițiile acordării sporului nu sunt uniform reglementate, ci stabilite prin înțelegere directă între părți.
Odată cu adoptarea ordonanței privind salarizarea, principalele măsuri prevăd:
Citește și: Cum se produce mucegaiul, la ce folosește mucegaiul și cu cât se vinde?
- Menținerea salariilor la nivelul lunii decembrie 2024;
- Plafonarea sporurilor la nivelul din decembrie 2024, iar pentru unele categorii la nivelul din decembrie 2009;
- Limitarea normelor de hrană și echipare la nivelul anului 2024;
- Restricționarea organizării de concursuri pentru ocuparea unor posturi în sectorul public, cu excepții speciale;
- Neplata orelor suplimentare în anumite domenii;
- Păstrarea pensiilor de serviciu la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea bugetului;
- Eliminarea decontării serviciilor turistice pentru concediul de odihnă în 2025.
Un angajat care dorește să beneficieze de sporul de vechime trebuie să discute acest aspect cu angajatorul la momentul semnării contractului sau după ce a demonstrat performanțele sale în cadrul companiei. Pentru a atesta vechimea în muncă, este necesară o adeverință eliberată de angajator, care trebuie pusă la dispoziția angajatului la cerere, într-un termen de 15 zile. În cazul în care angajatorul refuză să emită acest document, angajatul se poate adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă pentru obținerea unei adeverințe oficiale.
Astfel, în timp ce în sectorul public sporul de vechime este reglementat prin lege și aplicat în mod obligatoriu, în sectorul privat acesta depinde de negocierile dintre angajat și angajator.