România și Slovacia cer Comisiei Europene flexibilizarea regulilor privind gestionarea urșilor

România și Slovacia au transmis o poziție comună către Comisia Europeană, solicitând o analiză și o flexibilizare a regulilor stricte de protecție aplicate ursului brun. Cererea vine pe fondul creșterii numărului de urși și a incidentelor tot mai frecvente în care aceștia ajung în gospodării, atacă animale domestice sau chiar oameni, relateaza adevarul.ro.

Cele două țări, care găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană, argumentează că regimul actual de protecție nu mai reflectă realitatea din teren. Ele susțin că suportă cea mai mare parte a costurilor și responsabilităților asociate conservării speciei, inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților locale.

Documentul evidențiază creșterea constantă a efectivelor de urs brun și impactul asupra siguranței cetățenilor, activităților agricole și comunităților rurale. România și Slovacia cer clarificări privind aplicarea prevederilor europene atunci când populațiile de mari carnivore au atins o stare favorabilă de conservare.

De asemenea, Bucureștiul și Bratislava cer recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management și analizarea posibilității introducerii unui regim mai flexibil de gestionare. Argumentul principal este că succesul măsurilor de conservare a dus la o creștere semnificativă a numărului de urși, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni conflictele om-animal.

România și Slovacia menționează că Uniunea Europeană a acceptat recent o abordare mai flexibilă în cazul lupului, sugerând că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă.

Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a subliniat că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice. El a afirmat că, deși România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor, ci și prin adaptarea instrumentelor de management la realitatea din teren.