România stă pe o comoară de miliarde de euro în materii prime critice

România deține resurse strategice esențiale pentru tranziția tehnologică a Europei, precum grafit pentru baterii, magneziu și pământuri rare. Doar zăcământul de cupru de la Roșia Poieni este evaluat la 13-14 miliarde de euro, ceea ce atrage atenția investitorilor străini, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană vrea să reducă dependența de China prin noul Critical Raw Materials Act.

Resurse și potențial economic

Țara noastră are un portofoliu impresionant de materii prime critice, dintre care:

  • Grafit: Perimetrul de la Baia de Fier (Gorj), considerat „cel mai mare din Europa”, vital pentru producția de baterii.

  • Magneziu: Rezervă geologică la Budureasa (Bihor).

  • Cupru: Pe lângă Roșia Poieni, proiectul Rovina Valley (Euro Sun Mining) are o valoare economică estimată între 512 și 630 milioane USD.

  • Pământuri rare și titan: Identificate în Jolotca‑Lăzarea (Harghita) și Valea Leucii (Bihor, Arad, Alba).

  • Alte resurse: Bismut, galiu, germaniu, telur, wolfram și fosfor.

Interesul investitorilor străini

Contextul european crește atractivitatea acestor resurse. Conform Critical Raw Materials Act, până în 2030, UE trebuie să asigure 10% din extracție și 40% din procesare pe plan intern, reducând dependența de China. România beneficiază de:

  • Resurse neexploatate: Mine închise care pot fi redeschise.

  • Sprijin european: Proiectele strategice primesc finanțare și autorizare accelerată (grafit – SALROM, magneziu – Verde Magnesium SRL, cupru – Euro Sun Mining).

  • Poziție geostrategică: Stabilitate și acces la piața europeană.

Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 77/2024 pentru redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice și lucrează la alinierea legislației naționale la cerințele UE.

Provocări și oportunități

Extracția în subteran presupune costuri mari, birocrație, lipsa infrastructurii și riscuri de mediu. Principalul risc pentru România este să rămână doar un exportator de materie primă brută. Provocarea reală este atragerea investițiilor în procesare și rafinare – de exemplu, transformarea grafitului în grafen – pentru a crea valoare adăugată și a transforma resursele geologice în bogăție economică concretă.