Ungaria și-a redefinit politica energetică față de Moscova, descriind dependența de resursele rusești drept un „risc” în noul plan național de energie și climă. Este o mișcare rară pentru guvernul condus de Viktor Orbán, care a sfidat adesea linia Uniunii Europene în privința relațiilor cu Rusia, notează digi 24.
O schimbare majoră în strategia energetică a Budapestei
Planul Național revizuit privind Energia și Clima (NEKT), adoptat de Ministerul Energiei și citat de publicația Daily News Hungary, marchează o ruptură față de poziția tradițională a Ungariei, potrivit căreia importurile de energie din Rusia erau considerate inevitabile, fiind o sursă stabilă și accesibilă. Noul document definește explicit dependența de petrolul, gazul și combustibilul nuclear rusesc ca o vulnerabilitate care trebuie redusă.
Potrivit planului, războiul dintre Rusia și Ucraina a evidențiat riscurile acestei dependențe, iar Budapesta intenționează să abordeze situația „cu un set mai larg de instrumente”, deoarece vechile modele de aprovizionare nu mai oferă securitate suficientă. Documentul prezintă această schimbare drept o necesitate strategică, esențială nu doar pentru Ungaria, ci și pentru întreaga regiune. „Având în vedere rolul regional al țării în distribuția produselor petroliere, reducerea expunerii față de furnizorul dominant – în prezent partenerul rus – nu este doar în interesul Ungariei, ci și al regiunii”, se arată în text.
Tonul planului se aliniază mai mult ca oricând cu direcția strategică a Uniunii Europene privind energia rusă. Deși nu anunță o ruptură completă de politica energetică anterioară, documentul marchează pentru prima dată definirea oficială a dependenței de Rusia ca risc național.
