Un cutremur slab s-a produs vineri seara, 30 ianuarie 2026, în zona seismică Vrancea, anunță Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a fost înregistrat cu magnitudine 2,9 pe scara Richter la ora 17:29:43, ora locală. Cutremurul din zona Vrancea s-a produs la o adâncime de 105,1 kilometri. Epicentrul seismului s-a situat în proximitatea mai multor orașe importante din România, la distanțe variind între 32 și 94 de kilometri scrie romaniatv.net.
Detalii despre cutremurul din zona Vrancea
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a anunțat că cutremurul din 30 ianuarie 2026 s-a produs exact la ora 17:29:43 ora locală a României. Seismul a fost clasificat ca slab cu magnitudine 2,9 pe scara Richter. Adâncimea cutremurului a fost de 105,1 kilometri, ceea ce indică o origine mai profundă decât cutremurele superficiale.
Conform INFP, epicentrul cutremurului s-a situat în proximitatea mai multor orașe importante din România:
- 32 km nord-vest de Focșani
- 74 km nord de Buzău
- 79 km est de Sfântu-Gheorghe
- 81 km sud-vest de Bârlad
- 83 km sud de Bacău
- 94 km est de Brașov
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a precizat că cutremurul s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA, care este una dintre cele mai active zone seismice din România. Magnitudinea de 2,9 pe scara Richter clasifică cutremurul ca slab și nu a cauzat daune semnificative. Cutremurele din această zonă sunt frecvente și sunt monitorizate constant de INFP.
Sistem de anticipare a replicilor seismice dezvoltat în România
Cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au publicat recent un studiu important privind dezvoltarea unui sistem de anticipare a replicilor seismice în România. Sistemul propus este capabil să ofere prognoze din primele ore după cutremure, folosind metode statistice avansate.
Echipa de cercetători care a lucrat la acest proiect include Cristian Ghiță, Bogdan Enescu, Alexandru Marinus, Iren-Adelina Moldovan, Constantin Ionescu și Eduard Gabriel Constantinescu. Aceștia au adaptat pentru condițiile locale o metodă statistică utilizată în Japonia pentru prognoza replicilor cutremurelor. Metoda a fost testată pe două secvențe de replici crustale produse de seisme moderate:
- Cutremurul Vrancea–Mărășești din 2014 cu magnitudine Mw 5,4
- Cutremurul Gorj–Oltenia din 2023 cu magnitudine Mw 5,4
Experții folosesc o procedură avansată testată anterior în Japonia care poate rula aproape în timp real. Procedura ia datele din primele ore după cutremur, într-o perioadă numită „perioada de învățare”. Apoi estimează parametrii unei descrieri statistice a replicilor și produce prognoze pentru următoarele ore. Sistemul poate repeta procesul pe măsură ce intră date noi și se îmbunătățesc predicțiile.
Metoda folosită în acest sistem de anticipare se bazează pe două legi statistice clasice din seismologie. Prima este legea Omori–Utsu, care descrie cum scade în timp numărul replicilor după șocul principal – inițial sunt multe replici, iar apoi devin din ce în ce mai rare. A doua lege este Gutenberg–Richter, care descrie distribuția magnitudinilor seismelor – foarte multe seisme mici și mult mai puține seisme mari.
Importanța sistemului de predicție pentru România
Dezvoltarea acestui sistem de anticipare a replicilor seismice în România este foarte importantă pentru protecția populației și pentru managementul riscului seismic. România se află în zona seismică activă din Vrancea, iar cutremurele sunt frecvente și reprezentează o amenințare constantă pentru populație și infrastructură.
Sistemul de predicție permite autoritățile și comunitatea științifică să anticipeze posibilele replici ale cutremurelor și să ia măsuri de precauție adecvate. Puterea de a face prognoze din primele ore după cutremur oferă o fereastră critică pentru a informa publicul și a mobiliza resurse de urgență.
Adaptarea metodei japoneze pentru condițiile locale din România arată importanța colaborării internaționale în cercetarea seismică. Japonia are o experiență vastă în gestionarea cutremurelor și a dezvoltat sisteme sofisticate de predicție care pot fi adaptate și pentru alte regiuni seismice active din lume, inclusiv România.
