Ceea ce a început ca o oportunitate de afaceri exclusivistă pe o rețea de socializare profesională s-a transformat în cel mai negru scenariu pentru o femeie de afaceri din România.
Dragostea și afacerile pot deveni un cocktail periculos, iar povestea acestei victime, rămasă acum cu datorii uriașe și viața distrusă, servește drept un avertisment brutal despre sofisticarea „romance scam-ului” modern.
Capcana întinsă pe LinkedIn: De la afaceri la promisiuni de nuntă
Totul a demarat în urmă cu aproximativ trei ani, când victima a fost abordată pe platforma LinkedIn de un profil care emana putere și prestigiu: însuși Prințul Moștenitor al Dubaiului. Escrocul nu a atacat frontal cu sentimente, ci cu o propunere pragmatică. I-a prezentat româncei un proiect grandios – o fundație umanitară cu un capital de sute de milioane de lire sterline care urma să își desfășoare activitatea chiar în România.
Victima mărturisește pentru jurnaliștii de la Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) că rigoarea cu care acesta comunica era impecabilă. „Era foarte convingător, extrem de bine documentat”, explică aceasta. Pe parcursul a doi ani de corespondență zilnică, bariera profesională a cedat. Escrocul a început să construiască o poveste de dragoste paralelă, cu planuri concrete de viitor și promisiunea unei căsătorii care i-ar fi schimbat statutul pentru totdeauna.
Mecanismul fraudei: Bănci fictive și „taxe de deblocare”
Pentru a valida minciuna, Henry Eke, adevăratul nume al escrocului, a creat un întreg ecosistem de încredere. A introdus în scenă un „manager financiar” stabilit la Londra, care a ajutat-o pe româncă să își deschidă un cont bancar online. Când s-a logat, femeia a văzut o cifră amețitoare: peste 200 de milioane de lire sterline.
Însă, când a venit momentul ca fundația să înceapă plățile pentru cheltuieli administrative în România, au apărut „problemele tehnice”. Sub pretextul unor taxe de deblocare, comisioane bancare sau verificări ale autorităților, victima a fost convinsă să trimită sume din ce în ce mai mari de bani. Orbită de mirajul bogăției afișate în contul fals și de sentimentele pentru „prinț”, aceasta a făcut sacrificii financiare extreme:
A contractat credite bancare masive;
Și-a ipotecat locuința proprie;
A devalizat resursele financiare ale companiei pe care o conducea.
În total, peste 2,5 milioane de dolari au plecat din conturile româncei direct în buzunarele unei rețele infracționale din Nigeria.
Trădarea complicilor: Voodoo și răzbunări între hoți
Finalul tragic al acestei scheme nu a venit dintr-o realizare bruscă a victimei, ci din lăcomia complicilor lui Eke. Nemulțumiți de modul în care se împărțeau milioanele furate, doi dintre membrii rețelei – unul prezentat anterior drept consilierul financiar londonez – au contactat-o direct pe româncă.
Mesajul lor a fost un șoc: „Nu mai plăti niciun ban. Totul este o fraudă. Te-a înșelat cu peste 3 milioane de euro. A folosit juju și voodoo african ca să te facă să crezi că este un prinț adevărat”. În ciuda evidențelor, Henry Eke a continuat să nege totul într-un stil de „gaslighting” agresiv, susținând că partenerii săi sunt geloși și încearcă să le distrugă relația, refuzând categoric orice returnare a fondurilor.
Cine este „Excess Money”? Viața de lux construită pe suferință
Investigația OCCRP l-a identificat pe adevăratul „prinț” ca fiind Henry Eke, cunoscut în mediile interlope din Nigeria sub porecla „Excess Money”. În timp ce victima sa din România își pierdea casa, Eke își ridica o vilă impunătoare în Abuja și își etala opulența pe rețelele de socializare: SUV-uri de lux, zboruri exclusiv la clasa business și ceasuri de zeci de mii de euro.
Cea mai cinică parte a poveștii este masca de filantrop pe care Eke o purta public. Atât el, cât și un alt complice cunoscut sub numele de „Dr. Martins”, se prezentau în Nigeria ca mari binefăcători și activiști împotriva violenței de gen. În mod ironic, o parte din banii furați de la femeia din România au fost „spălați” prin donații către o fundație reală din Nigeria, controlată tot de Eke, pentru a-și cumpăra influență și imagine publică.
Jurnaliștii subliniază existența a două realități paralele: într-o parte a lumii, o femeie de afaceri a fost lăsată în ruină totală, iar în cealaltă, călăul ei pozează în salvator al societății, bucurându-se de roadele unei înșelătorii care a sfidat orice urmă de umanitate.
