Autoritățile franceze au deschis o anchetă asupra petrolierului Boracay, suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei și că ar fi fost implicat indirect în incidentele cu drone care au dus la închiderea aeroporturilor din Danemarca, pe 22 și 24 septembrie.
Legături cu Rusia și nereguli la bord
Petrolierul, care transporta 750.000 de barili de țiței din portul rusesc Primorsk către India, a fost interceptat de o navă militară franceză și deviat spre portul Saint-Nazaire. Procurorul din Brest, Stephane Kellenberger, a confirmat că ancheta a fost declanșată după ce echipajul nu a putut justifica naționalitatea navei și a refuzat să coopereze.
Nava, aflată sub pavilionul Beninului, și-a schimbat recent numele din Pushpa în Boracay și a fost identificată printre cele patru nave legate de Rusia care se aflau în apele daneze în momentul apariției dronelor.
Ipoteza „lansării de pe mare”
Experții navali consideră posibil ca dronele care au blocat temporar aeroporturile din Copenhaga și Aalborg să fi fost lansate de pe nave aflate în apropiere. În zonă se mai aflau la acea dată cargourile Astrol-1 și Oslo Carrier-3, precum și nava militară rusă Aleksandr Shabalin.
În paralel, în nordul Germaniei, drone similare au fost observate deasupra bazelor militare din Schleswig-Holstein, potrivit unui raport citat de Der Spiegel.
Reacția autorităților europene
Președintele francez Emmanuel Macron a salutat ancheta, în timp ce Kremlinul a negat orice legătură. La rândul său, premierul danez Mette Frederiksen a făcut apel la întărirea apărării europene, avertizând că „traversăm cea mai periculoasă situație de după al Doilea Război Mondial”.
La Copenhaga, liderii europeni discută despre construirea unui „zid anti-drone” pentru a proteja infrastructurile strategice, subiect dezbătut în cadrul summitului UE și al reuniunii Comunității Politice Europene.
