
România se numără printre țările europene cu risc seismic ridicat, în special din cauza zonei seismice Vrancea, sursa celor mai puternice cutremure resimțite pe teritoriul țării de-a lungul istoriei. Deși un cutremur nu poate fi prevenit, riscurile pe care le presupune pot fi reduse semnificativ printr-o serie de măsuri aplicate atât la nivel individual și al gospodăriei, cât și la nivelul clădirilor și al comunității. Acest articol trece în revistă principalele categorii de măsuri care pot face diferența între o situație gestionată corect și una cu urmări grave.
Cutremur în zona seismică Vrancea – magnitudine 2,9 pe scara Richter
Măsuri structurale: siguranța clădirii în care locuiești
Prima și cea mai importantă linie de apărare împotriva efectelor unui cutremur ține de structura clădirii în sine. Evaluarea seismică a locuinței, realizată de un inginer specializat, permite identificarea eventualelor vulnerabilități structurale, mai ales în cazul clădirilor construite înainte de introducerea normativelor antiseismice moderne sau al celor afectate deja de cutremure anterioare.
În România, multe clădiri din marile orașe, în special din București, au fost construite înainte de anii 1977, an în care un cutremur puternic a scos în evidență deficiențele structurale ale numeroase imobile, iar normele de proiectare antiseismică au fost ulterior revizuite și înăsprite. Clădirile încadrate în clasa de risc seismic 1, considerate cele mai vulnerabile, ar trebui să fie prioritare pentru lucrări de consolidare, acolo unde acestea sunt posibile din punct de vedere tehnic și financiar.
Consolidarea structurală, deși costisitoare, rămâne cea mai eficientă măsură pe termen lung pentru reducerea riscului de prăbușire în cazul unui cutremur major. Aceasta poate presupune întărirea fundației, a stâlpilor și a grinzilor de rezistență, precum și eliminarea eventualelor modificări neautorizate ale structurii, realizate de-a lungul timpului de diverși proprietari, care pot slăbi semnificativ rezistența întregii clădiri.
Măsuri în interiorul locuinței
Pe lângă siguranța structurală a clădirii, există numeroase măsuri simple care pot fi luate în interiorul locuinței, pentru a reduce riscul de accidentare în timpul unui cutremur.
Fixarea mobilierului înalt, precum dulapurile, bibliotecile sau rafturile, de perete, cu ajutorul unor console sau curele speciale, previne răsturnarea acestora peste ocupanții locuinței în timpul mișcărilor seismice puternice. Obiectele grele sau fragile, precum televizoarele, oglinzile mari sau vasele decorative, ar trebui așezate pe suporturi joase și stabile, nu pe rafturi înalte, de unde pot cădea ușor.
Este recomandat, de asemenea, ca obiectele grele să nu fie depozitate deasupra paturilor sau a canapelelor pe care se stă frecvent, tocmai pentru a reduce riscul de accidentare în cazul unei căderi bruște. Instalațiile de gaz și electrice trebuie verificate periodic, iar robinetele de gaz ar trebui să fie ușor accesibile, pentru a putea fi închise rapid imediat după un cutremur, reducând astfel riscul de incendiu sau explozie.
Kitul de urgență pentru cutremur
Fiecare gospodărie ar trebui să dispună de un kit de urgență, pregătit din timp și păstrat într-un loc ușor accesibil, care să conțină resursele minime necesare pentru primele ore sau zile după un cutremur puternic, mai ales dacă accesul la utilități sau la magazine este afectat temporar.
Un astfel de kit include, de regulă, apă potabilă suficientă pentru câteva zile, alimente neperisabile, o trusă de prim ajutor, o lanternă cu baterii de rezervă, un radio portabil, documente importante copiate sau plastifiate, medicamente esențiale pentru membrii familiei care au nevoie de tratament constant, precum și articole de igienă de bază. Este util ca acest kit să fie verificat periodic, iar produsele perisabile, precum apa sau alimentele, să fie înlocuite la interval regulat.
Planul familial pentru situații de urgență
Pe lângă resursele materiale, este esențial ca fiecare familie să aibă un plan clar de acțiune, discutat și exersat din timp, astfel încât fiecare membru să știe cum să reacționeze în cazul unui cutremur. Acest plan ar trebui să includă identificarea celor mai sigure locuri din fiecare cameră a locuinței, precum și stabilirea unui punct de întâlnire în exterior, ușor accesibil tuturor membrilor familiei, în cazul în care aceștia se află separați în momentul producerii cutremurului.
Este util ca membrii familiei să cunoască și un contact de urgență din afara zonei afectate, mai ușor de contactat telefonic în situațiile în care rețelele locale de comunicații sunt suprasolicitate imediat după un eveniment seismic major.
Ce trebuie făcut în timpul unui cutremur
Regula de bază recunoscută la nivel internațional pentru protecția în timpul unui cutremur este cunoscută sub denumirea „Adăpostește-te, Acoperă-te, Așteaptă” (drop, cover, hold on). Aceasta presupune coborârea rapidă la podea, adăpostirea sub o piesă de mobilier solidă, precum o masă rezistentă, și protejarea capului și a gâtului, urmată de așteptarea încheierii mișcărilor seismice, ținându-se ferm de piesa de mobilier respectivă.
Este contraindicată ieșirea în grabă din clădire în timpul propriu-zis al cutremurului, deoarece riscul de accidentare pe scări sau din cauza obiectelor căzute este, în majoritatea cazurilor, mai mare decât riscul asociat rămânerii într-un loc sigur din interior, până la încheierea mișcărilor seismice.
Pentru persoanele aflate în exterior în momentul producerii cutremurului, este recomandată îndepărtarea imediată de clădiri, stâlpi, cabluri electrice sau alte structuri care ar putea cădea, și găsirea unui spațiu deschis, ferit de astfel de pericole.
Ce se face după producerea unui cutremur
Imediat după încheierea mișcărilor seismice, este recomandată verificarea eventualelor răniri proprii sau ale persoanelor din jur, urmată de verificarea instalațiilor de gaz și electrice, pentru identificarea rapidă a eventualelor scurgeri sau avarii care ar putea provoca incendii.
Este important ca persoanele aflate în clădiri cu semne vizibile de avariere structurală, precum fisuri mari, bucăți de tencuială căzute sau înclinări vizibile ale unor elemente de construcție, să evacueze imediat imobilul și să evite reintrarea până la evaluarea acestuia de către specialiști autorizați.
Ținerea la curent cu informațiile oficiale, transmise de autoritățile competente prin canalele de comunicare disponibile, este esențială în orele și zilele care urmează unui cutremur major, mai ales pentru a afla eventuale recomandări suplimentare de siguranță sau informații despre replici seismice așteptate.
Măsuri la nivelul comunității și al autorităților
Dincolo de măsurile individuale, reducerea riscului seismic la scară mai largă depinde și de politicile publice aplicate la nivel de oraș sau de țară. Actualizarea și aplicarea strictă a normativelor de construcție antiseismică pentru clădirile noi, alături de programe de finanțare pentru consolidarea clădirilor vechi, reprezintă măsuri esențiale pentru reducerea riscurilor pe termen lung.
Exercițiile periodice de simulare a unui cutremur, organizate la nivelul școlilor, instituțiilor publice și al comunităților locale, contribuie semnificativ la creșterea gradului de pregătire al populației, familiarizând oamenii cu procedurile corecte de reacție, astfel încât acestea să devină aproape instinctive în momentul producerii unui eveniment real.
De asemenea, sistemele moderne de avertizare seismică timpurie, care oferă câteva secunde până la un minut de avertizare înainte ca undele seismice puternice să ajungă într-o anumită zonă, pot face diferența în special pentru oprirea în siguranță a unor procese industriale sensibile, dar și pentru a oferi populației timpul minim necesar pentru a se adăposti corect înainte de sosirea propriu-zisă a cutremurului.







