România ocupă locul 21 la nivel mondial în topul celor mai scumpe tarife la energia electrică pentru populație, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Prețul plătit de români pentru curentul electric este de 70 de ori mai mare decât în Iran – statul cu cea mai ieftină energie din lume – și de aproape 60 de ori mai mic decât în Insulele Bermude, unde se înregistrează cele mai ridicate tarife la nivel global. Specialiștii atrag atenția că această situație este rezultatul unei combinații complexe între lipsa investițiilor interne, pierderile mari din sistemul energetic, taxele ridicate și efectele regionale ale războiului din Ucraina. Ministerul Energiei nu a transmis, până la momentul publicării, un punct de vedere oficial privind concluziile raportului Asociației Energia Inteligentă.
De ce energia este atât de scumpă în România
Experții Asociației Energia Inteligentă subliniază că tarifele ridicate nu sunt o întâmplare, ci consecința directă a problemelor interne acumulate de-a lungul anilor și a influențelor externe. Dumitru Chisăliță, președintele asociației, afirmă că România are o energie electrică scumpă „nu doar din cauza piețelor internaționale, ci și din cauza ineficienței interne și a lipsei de investiții coerente în infrastructura energetică”.
România nu produce suficientă energie pentru a-și acoperi consumul în perioadele de vârf, fiind nevoită să importe curent la prețuri mai mari, ceea ce se reflectă direct în facturile populației. În plus, pierderile de pe rețelele de transport și distribuție ajung în unele zone la 20% din energia transmisă – o proporție uriașă comparativ cu media europeană. Asta înseamnă că o parte considerabilă din energia produsă se pierde înainte de a ajunge la consumator.
Un alt element care contribuie la scumpirea energiei este sistemul de taxe aplicate producătorilor. Costurile pentru emisiile de dioxid de carbon, impuse prin mecanismul european ETS (EU Emissions Trading System), cresc prețul energiei obținute din surse fosile precum gazul natural sau cărbunele. Tranziția către sursele regenerabile, deși necesară, aduce costuri suplimentare: investițiile în panouri solare, turbine eoliene și tehnologii verzi sunt costisitoare, iar producția acestora depinde de condițiile meteorologice. Când lipsesc soarele sau vântul, sistemul trebuie echilibrat prin energie produsă din surse tradiționale, mai scumpe.
Dezechilibre între exporturi și importuri de energie
România exportă energie atunci când cererea internă este redusă și prețurile sunt mici, dar ajunge să importe în perioadele de consum ridicat, când costurile de piață sunt foarte mari. Acest dezechilibru structural duce la volatilitate și la presiune asupra prețurilor interne. Situația este agravată de factori naturali: seceta reduce producția hidro, lipsa vântului afectează energia eoliană, iar iernile reci cresc consumul, forțând producătorii să folosească surse mai costisitoare precum gazul sau cărbunele.
„Atunci când condițiile meteo nu sunt favorabile, România trebuie să apeleze la importuri mai scumpe. Această dependență se reflectă imediat în prețurile plătite de consumatori”, explică Dumitru Chisăliță.
Influențe externe: războiul din Ucraina și cererea regională crescută
La problemele interne se adaugă presiunile externe, care au contribuit la explozia prețurilor la energie în ultimii ani. Războiul din Ucraina a perturbat grav infrastructura energetică din regiune, afectând inclusiv livrările către statele vecine. Republica Moldova se confruntă, la rândul ei, cu dificultăți în asigurarea combustibililor pentru producerea de energie electrică.
Cererea de energie în Europa de Sud-Est a crescut semnificativ, în timp ce România are interconectări limitate cu rețelele vest-europene. Această lipsă de conectivitate face dificilă aducerea de energie mai ieftină din țările cu surplus de producție. Când cererea în regiune crește brusc, lipsa acestor legături provoacă scumpiri rapide și accentuate pe piața locală.
Creșterea generalizată a prețurilor la gaz, petrol și alte resurse energetice în Europa, combinată cu instabilitatea economică generată de războiul din Ucraina, a făcut ca piața energiei să devină mai imprevizibilă și mult mai costisitoare.
Facturile mari și efectele sociale
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, între 32% și 45% dintre români se confruntă cu forme de sărăcie energetică – adică nu își pot plăti facturile fără să renunțe la alte cheltuieli de bază. Circa 20% dintre gospodării consumă mai puțin de jumătate din media națională, ceea ce indică o sărăcie energetică severă. În regiunile mai vulnerabile, cum este Nord-Estul țării, aproape o treime dintre familii nu reușesc să își acopere nevoile energetice.
Această problemă are consecințe și asupra economiei. Conform EIB Investment Survey 2024, peste 81% dintre companiile românești consideră costurile mari la energie un obstacol major pentru investiții. Cele mai afectate domenii sunt industria (89%), construcțiile (86%) și infrastructura (82%). Întreprinderile mici și mijlocii sunt cele mai expuse, fiind nevoite adesea să reducă investițiile, dezvoltarea sau chiar activitatea curentă.
Costurile ridicate la energie duc inevitabil la scumpirea produselor și serviciilor, afectând competitivitatea economiei interne și nivelul de trai. România se confruntă astfel nu doar cu o criză de prețuri, ci și cu un risc social crescut, în care o parte semnificativă a populației nu își mai permite un consum energetic normal.
